Vă propun azi un thriller psihologic bine făcut. Şi nu e de mirare, atât timp cât regia îi aparţine lui Steven Soderbergh. Povestea unei tinere care îşi ucide soţul abia ieşit din închisoare, în timpul unui episod de somnambulism, e complicată, dar foarte interesant spusă. Tensiune, intrigă, întorsături de situaţie. Şi, desigur, jocul a patru actori foarte buni. O incursiune în lumea psihologilor şi a puterii pe care o capătă aceştia asupra pacienţilor lor. O dramă intensă despre depresie, deznădejde, secrete şi moarte.
Citește restul articolului →

Îmi plac filmele australiene. Au ceva şi din cele americane şi din cele britanice. Sunt mai puţin lacrimogene decat primele şi mai senine decât cele din urmă. Dar sunt emoţionante şi profunde. E şi cazul peliculei pe care v-o recomand azi. O femeie află că fiul său e grav bolnav. Şi, în acelaşi timp, descoperă că soţul i-a fost infidel toată viaţa. În drumul său de a-i salva băiatului viaţa, mama întâlneşte iubirea. Dar nu e simplu, pentră că bărbatul are propria dramă de înfruntat. Cum le va gestiona pe toate? În încercarea de a nu cădea în capcana tragismului exagerat, regizoarea şi scenarista introduc şi puţin umor. Au făcut bine? Rămâne să decideţi voi :)
Citește restul articolului →

Un film interesant, mai ales datorită cosntrucţiei scenariului. E împărţit în două bucăţi, legate între ele printr-un fir extrem de subţire, aproape invizibil. Fiecare segment e dedicat unuia din cele două personaje principale, interpetate de doi dintre cei mai talentaţi actori ai tinerei generaţii: Ryan Gossling şi Bradley Cooper. Deşi nu se întâlnesc deloc, cei doi îşi influenţează decisiv vieţile. O poveste complexă şi bine construită despre iubire, suferinţă, moarte, inadaptare, datorie, resentimente. Dar mai ales despre povara pe care o transferă o generaţie alteia şi pe care aceasta trebuie s-o gestioneze, deşi are prea puţină legătură cu ea.
Citește restul articolului →

Vă invit azi la o nebunie de film. Şi nu e chiar o figură de stil. Amuzant, dar cu un stil aparte de umor, aiurit şi, pe alocuri, zăpăcificant :) Pe scurt, un băieţel cu o inteligenţă mult peste medie vrea să descopere cine e tatăl său. Are o relaţie specială cu mama sa şi, evident, talentele lui de socializare lipsesc cu desăvârşire! Ei bine, căutările lui şi rezultatul lor dau savoare acestei producţii. Personajele sunt asztfel construite încât pot fi fascinante şi enervante, în avelaşi timp. Disfuncţionale, dar, totuşi, pline de umanism, căldură şi nevoie de ceilalţi.
Citește restul articolului →

Vă propun un film despre iubire, în diferitele ei forme. Şi despre viaţă, cu nenumăratele ei surprize. La 38 de ani, personajul nostru principal începe o relaţie cu o actriţă franceză cam dezarticulată social, îşi pierde mama şi află că tatăl lui e bolnav de cancer. Şi gay! Nu e chiar o situaţie uşor de gestionat. Mai ales că seniorul e determinat să trăiască în scurtul timp care i-a rămas cât n-a făcut-o pănă acum. Pentru interpretarea rolului acestuia, Christopher Plummer a primit un Oscar, un Glob de Aur şi un Bafta. Replica i-o dă Ewan McGregor. Nu e chiar o comedie, nu e chiar o dramă şi nu e chiar un film de dragoste. Ci un amestec reuşit!
Citește restul articolului →

Un indie pentru astăzi. Unul dintre acelea calde şi, pe alocuri, emoţionante, plin de personaje interesante şi, câteodată, incredibile. O poveste de viaţă, cu moarte, iubire, călătorie, maturizare, suferinţă. Pe scurt, după moartea mamei sale, un adolescent fură o maşină şi pleacă în căutarea fratelui său, de care nu mai ştia nimic de mult timp. Singurul lucru bun în toată călătoria asta plină de obstacole şi surprize neplăcute e vocea proprietarei maşinii. Un adevărat “road trip movie”, dar şi un “coming of age” :) Ca de obicei la producţiile de acest gen, imaginea e o încântare, iar coloana sonoră e foarte bine aleasă.
Citește restul articolului →