tradiţii stranii de Paşte

Câte bordeie, atâtea obiceie, spune o veche vorbă românească. Şi cei care au rostit-o, habar n-aveau ce e dincolo de pădurea din jurul satului sau mai departe de localitatea vecină, cu care făceau schimburi de alimente. Ei bine, confirmarea ei pregnantă e dată mai ales de perioada sărbătorilor, în special cele religioase, pentru că ele se regăsesc la mai multe naţii. Pentru că e Paşte, e vremea ca cele mai inedite tradiţii legate de acesta să capete o expunere corespunzătoare! :)

În Slovacia şi Cehia, în a doua zi de Paşte, băieţii şi bărbaţii aleargă fetele înarmaţi cu bice făcute din panglici colorate legate de un băţ sau de câteva nuiele împletite, aşa numita pomlázka. Cei care reuşesc să le “atingă” vor avea parte de sănătate şi prosperitate. Sigur, câteodată, din exces de zel, le mai altoiesc şi cu lemnul. Dar nu e cu supărare. Se spune că victima se va face şi mai frumoasă decât era!

În unele zone din Germania se păstrează crengi din bradul de Crăciun. Acestea se fac rug şi se ard în ziua de Paşte, pentru a marca sfârşitul definitiv al iernii.

În Anglia există obiceiul rostogolirii ouălor de pe un deal. Câştigă cel care a ajuns cel mai departe cu oul nevătămat, sau care a supravieţuit celui mai mare număr de curse.

În unele zone din Grecia şi Mexic mai există încă tradiţia arderii lui Iuda. Sub forma unor manechine sau a unor desene, desigur. Personajul este, uneori, chiar judecat public, înainte de execuţie. Alteori, paiaţa este umplută cu artificii, pentru a exploda spectaculos. Câteodată, ea este însoţit şi de reprezentările unor politicieni nepopulari.

În Polonia, nu există masă pe care să nu troneze un miel sculptat în unt. Bucatele nu vor fi binecuvântate de preot, dacă nu au printre ele şi figurina hipercalorică. Ea trebuie şi mâncată, întotdeauna începând cu coada şi lăsând capul la urmă. Tot aici bărbaţii nu au voie să se amestece deloc în prepararea mâncărurilor de Paşte. Altfel, mustăţile lor vor încărunţi.

În Franţa, Belgia şi Olanda clopotele tac în Vinerea Mare. Legenda spune că, de fapt, ele zboară în acea zi până la Roma şi se întorc la timp ca să-şi facă auzite vocile în Duminica Învierii. Şi aduc cu ele ouă colorate şi iepuraşi de ciocolată.

Tot în Franţa, în a doua zi de Paşte se face cea mai mare omletă din lume. Toţi locuitorii oraşului Haux vin în piaţa centrală cu toate ouăle pe care le au în casă. Şi se prepară mâncare pentru 1000 de oameni. Recordul a fost de 4.500 de ouă!

O tradiţie ceva mai nouă a fost instituită de membrii familiei Kraft, din Saalfeld, Germania. Ei au decis că, dacă există un pom de Crăciun, trebuie să fie şi unul de paşte. Aşa că, de 40 de ani, leagă sute de ouă de crengile unui copac. La început erau de plastic. Astăzi sunt mult mai atent meşteşugite şi vopsite.

În Papua Noua Guinee, pomii nu se împodobesc cu ouă, ci cu… tutun, sub formă de frunze sau chiar ţigări. După slujba de Înviere, toţi locuitorii fumează împreună.

În Finlanda şi Suedia, cineva ar putea confunda Paştele cu Halloweenul. Asta pentru că el pică, de obicei, foarte aproape de Noaptea Valpurgiei (30 aprilie). Copiii se îmbracă în vrăjitoare şi merg pe străzi cu mături, în căutare de bunătăţi. Focuri de tabără sunt aprinse seara pentru a goni adevăratele spirite malefice!

În Norvegia, în schimb, vacanţa sărbătorilor pascale este dedicată cititului de literatură poliţistă. Paaskekrim, sau Crime de paşte, este o ediţie specială a celor mai noi romane de gen, care apar în această perioadă.

În Joia Mare, în oraşul Verges din Spania, are loc dansul morţii. Oamenii se îmbracă în costume desenate cu scheleţi şi defilează pe străzi. La final, cei mai vânjoşi cară câteva cutii cu cenuşă. Macabra manifestare durează cam 3 ore.

În Ajunul Paştelui, oamenii de pe insula grecească Corfu aruncă pe geam oale şi farfurii din lut. Obiceiul simbolizezaă pregătirea pentru noua recoltă, care va trebui păstrată în vase noi!

Orăşelul Vrontados de pe altă insulă elenă, Chios, se laudă cu Războiul rachetelor. Se pare că totul a început acum peste 100 de ani, când locuitorii au vrut să gonească o flotă turceasca, speriindu-i pe marinari cu focurile de artificii. Altă poveste spune, însă, că nişte marinari eleni au întâlnit câţiva chinezi care i-au învăţat cum să fabrice artificii. Reveniţi acasă chiar într-o zi de Paşte, ei au vrut să arate prietenilor ce au învăţat. Astăzi, enoriaşii celor două biserici din localitate se pregătesc din timp şi, în Ajun, declanşează confruntarea cu mii de artificii.

Categorii: diverse
 
      Ţi-a plăcut?
Şi împarte cu prietenii tăi! Facebooktwitter

Vrei să fii informat rapid despre noile postări de pe blog? Simplu! Abonează-te la newsletter!
  •  

    Ai un comentariu de făcut? Be my guest!

    Nu voi aproba apariţia comentariilor nelegate de subiectul postării, fără logică, fără argumente, emanaţie a vreunui talibanism, indiferent de tabără, cu invective, indiferent de destinatar. Și, desigur, nici pe a celor care nu respectă regulile de bun-simţ, decenţă şi corectitudine, ale unei comunicări dintre oaspete (tu) şi gazdă (eu)!


    Dacă ai cont de Facebook, poți comenta în acest box. Dacă nu, ai altă opțiune mai jos:

    [fbcomments]

    Dacă nu ai cont de Facebook, folosește acest formular:

    Leave a Reply to ildiko Cancel reply


    1. Un astfel de post chiar prinde bine daca e sa vorbim de cu adevarat de pasti, bine , am ras si foarte tare datorita unor clipuri insa se pare ca lumea se gandeste doar la mancare!
      Motiv pentru care nu pot decat sa spun ca sunt oarecum dezamagit.

    2. Bine e ca fiecare, in felul lui, marcheaza si celebreaza ideea de Pasti, adica de INVIEREA DOMNULUI ISUS HRISTOS. .