Destul de rar am ocazia să recomand filme românești din ultimul sfert de secol. Pentru că, deși ultralăudate și multipremiate, cele mai multe producții autohtone sunt la nivelul unei creații studențești. În care puținele momente valoroase sunt îngropate într-un morman de artisticării caraghioase și/sau plicticoase sau, mai des, mizerabilisme fără fond. Sunt câțiva regizori români care reușesc, însă, să dea ecranului pelicule la nivelul cinematografiilor solide din alte colțuri ale lumii. Unul dintre ei e Nae Caranfil, tatăl succesului numit Filantropica. Azi vă propun cea mai recentă creație a lui, de o factură ușor diferită de cele cu care ne-a obișnuit. Cu o distribuție aproape integral internațională (cu câteva nume mari, chiar) filmul este un soi de comedie amară și pe la colțuri puțin neagră despre un eveniment din istoria comunistă a patriei, rămas încă neelucidat: Marele jaf de la Banca Națională. Sigur, filmul nu se vrea a fi unul documentar, scenaristul umplând cu generozitate și imaginație imensele spații din care lipsesc informațiile certe. Și reușește să dea cinematografiei unul dintre puținele filme cu valențe universale, pe care le poate gusta oricine, chiar dacă n-a trăit în România.
Mai aproape de lună (Closer to the Moon) (2014)
8 ★ de la mine!
