Filmul de azi mi-a trezit sentimente amestecate. Pe de o parte, mi-a plăcut cum a fost făcut, cum a fost jucat, atmosfera, dramatismul. Pe de altă parte, aș fi vrut să nu mă mai uit: senzația de anxietate, de jeg uman, de alienare, de nefericire, de grotesc, de mizerabil, era foarte puternică. Ceea ce, presupun, este un succes al regizorului, nimeni altul decât câștigătorul a numeroase premii Oscar, Alejandro Gonzalez Inarritu. V-am mai recomandat un film de-al lui, acum ceva vreme. E, dacă vreți, ceea ce numim noi un film mizerabilist. Spre deosebire de producțiile mioritice, la Inarritu, totul are un sens. El nu vrea să șocheze cu orice preț, nu pune accentul pe mizerie doar de dragul mizeriei. Fiecare element face parte dintr-un puzzle sumbru, o poveste de viață și de moarte a unui om care nu voia decât să fie fericit, făcând micile lui compromisuri cu universul, dar străduindu-se să rămână curat. O surpriză plăcută pentru mine Javier Barden în rolul principal. Până acum nu mi se păruse cine știe ce ca actor.
Biutiful (2010)
8 ★ de la mine!
