Un alt film marca Wes Anderson. Adică ori îți place, ori nu. Mie mi-a plăcut. N-aș putea să vă spun de ce, poate din aceleași motive pentru care îmi plac unele tablouri de-ale lui Pollock. Necunoscute. Știu că unii sunt fascinați de munca lui Wes, pe mine doar mă intrigă. Are o ironie ușor sarcastică și o apetență pentru personaje pe care eufemistic le poți denumi ciudate. Câteaodată totul devine suprarealist, dar regizorul reușește să păstreze un echilibru între ridicol și fascinant. M-a surprins cât de bine s-a potrivit Ralf Fiennes cu stilul lui Anderson și cu particularitățile poveștii spuse de acesta.
The Grand Budapest Hotel (2014)
8 ★ de la mine!
***
Te invit să vezi toate recomandările mele făcute aici.
