Un indie de excepţie, un recital actoricesc memorabil. O dramă profundă, o dezintegrare umană, o cădere în abis. Asta vă propun pentru această seară. E un film plin de mister. Nimic nu e sigur, iar interpretările ţin, desigur, de modul în care (ne-)am învăţat să-i privim pe oameni. Personajul prinicipal se îmbogăţeşte sau sărăceşte interior, în funcţie de ochii care-l privesc. De noi.
Keane (2004)
Eu i-am dat 9 stele din 10!
| Ţi-a plăcut? | Şi împarte cu prietenii tăi! |   |
Nu voi aproba apariţia comentariilor nelegate de subiectul postării, fără logică, fără argumente, emanaţie a vreunui talibanism, indiferent de tabără, cu invective, indiferent de destinatar. Și, desigur, nici pe a celor care nu respectă regulile de bun-simţ, decenţă şi corectitudine, ale unei comunicări dintre oaspete (tu) şi gazdă (eu)!
Toate opiniile exprimate aici au caracter personal, nu implică și nu pot fi asociate sub nicio formă cu funcția publică deținută de mine sau instituția în care îmi desfășor activitatea!
*
Preluarea unui articol este permisă în limita a 200 de cuvinte și, obligatoriu, cu menționarea autorului și cu link bine definit către postarea originală!