Vă propun o poveste, relatată într-un mod unic, poetic, ireal. Ca şi în La vita e bella, Roberto Begnini foloseşte un moment dramatic din istoria omenirii, în acest caz războiul din Golf, ca background pentru un basm cu multă iubire. Un poet merge până la capătul lumii pentru a fi aproape de cea de care s-a îndrăgostit iremediabil. Şi care are nevoie de el, chiar dacă nu ştie lucrul acesta. Nu e un film despre război, desigur! Poate despre condiţia umană. În vremuri de restrişte, în vremuri de iubire. Şi se şi râde, să ştiţi! :)
La tigre e la neve (Tigrul şi zăpada) (2005)
8 ★ de la mine!
***
Te invit să vezi toate recomandările mele făcute aici.
Vrei să fii informat rapid despre noile postări de pe blog? Simplu! Abonează-te la newsletter!
Ai un comentariu de făcut? Be my guest!
Nu voi aproba apariţia comentariilor nelegate de subiectul postării, fără logică, fără argumente, emanaţie a vreunui talibanism, indiferent de tabără, cu invective, indiferent de destinatar. Și, desigur, nici pe a celor care nu respectă regulile de bun-simţ, decenţă şi corectitudine, ale unei comunicări dintre oaspete (tu) şi gazdă (eu)!
Dacă ai cont de Facebook, poți comenta în acest box. Dacă nu, ai altă opțiune mai jos:
[fbcomments]
Dacă nu ai cont de Facebook, folosește acest formular:
Toate opiniile exprimate aici au caracter personal, nu implică și nu pot fi asociate sub nicio formă cu funcția publică deținută de mine sau instituția în care îmi desfășor activitatea!
*
Preluarea unui articol este permisă în limita a 200 de cuvinte și, obligatoriu, cu menționarea autorului și cu link bine definit către postarea originală!
Vă propun o poveste, relatată într-un mod unic, poetic, ireal. Ca şi în La vita e bella, Roberto Begnini foloseşte un moment dramatic din istoria omenirii, în acest caz războiul din Golf, ca background pentru un basm cu multă iubire. Un poet merge până la capătul lumii pentru a fi aproape de cea de care s-a îndrăgostit iremediabil. Şi care are nevoie de el, chiar dacă nu ştie lucrul acesta. Nu e un film despre război, desigur! Poate despre condiţia umană. În vremuri de restrişte, în vremuri de iubire. Şi se şi râde, să ştiţi! :)
