puric, între stand-up comedy şi apocalipsă

Dacă nu ştiaţi, aflaţi! Un duh nou pune stăpânire pe România şi nu-i va recunoaşte pe cei ce nu sunt extatici în faţa clişeelor patetice despre soarta ţărişoarei ăsteia amărâte şi a neamului binecuvântat de D-zeu, dar împiedicat de forţe oculte să-şi înplinească măreţul destin. Aşa rostit-a Dan Puric însuşi într-o scrisoare adresată şefei CNA. Omul nu se mai mulţumeşte cu micile lui şuete naţionalist-mesianice cu sfertodocţii care se cred deasupra vulgului pentru că au citit două romane de Coelho şi ştiu diferenţa dintre “doar” şi “decât”. El vrea acum s-anunţe apocalipsa şi, din milă creştină, să-i avertizeze pe cei vizaţi de ea!!

Până acum, a făcut un gen de stand up comedy de amvon. A înţeles că râsul deschide oamenii şi că, folosindu-te de talentul actoricesc, le poţi manevra acestora senzaţiile pentru a le transforma în convingeri care-ţi plac. Mai trebuie doar să le vorbeşti despre lucruri familiare, să le zgândări orgoliul, să îi faci să se simtă speciali, dar neînţeleşi şi neapreciaţi într-o lume imundă şi prost croită. Ceea ce nu e greu deloc, mai ales la români. Trebuie să fii capabil să jonglezi artistic cu marotele lor: creştinismul, autovictimizarea şi unicitatea. Nae Ionescu a reuşit acum mulţi ani, de ce n-ar putea azi un actor mediatizat? La nivel de autoevaluare, mioriticii n-au evoluat mai deloc de atunci.

Ca şi discursurile lui sforăitoare, scrisoarea e un amestec halucinant de şabloane mistico-emfatice. În câteva cuvinte, Puric creionează drama unui popor oprimat (de cine?), folosind o tonă de clişee manipulatorii: frică creştină, tineri, sufletul poporului, iar tineri, sângele nevinovat, vânzarea de ţară, istoria maltratată, ţăranul român, pensionari, din nou tineri, sinucigaşi, singurătate…  Şi, desigur, bau-baul securisto-comunist, un fel de extraterestru care vrea să (re)pună stăpânire pe poporul blând şi nevinovat. Mă mir că n-a mai amintit de bunica lui care refuza să plătească biletul de autobuz pentru că, astfel, îi legitima pe comunişti!

Sigur, mai toţi românii au nemulţumiri legate de modul în care sunt rânduite lucrurile în jurul lor. Evident, ele sunt legate mai întotdeauna de ceilalţi. Şi, implicit, de reprezentanţii “celorlalţi”, pentru că, nu-i aşa, pe “nemernicii” de la putere nu i-am votat noi, ci “prostimea”. Aia care preferă habotnicia grobiană a lui Becali şi nu pe cea cu pretenţii intelectualiste, a lui Puric.

Şi vine cineva care te mângâie pe creştet, uită să-ţi vorbească despre responsabilităţi individuale şi despre tarele istorice care au generat haosul în care se scufundă ţara. Tu eşti cel mai bun, cel mai frumos şi cel mai deştept, doar pentru că te-ai născut în România. Dar forţe malefice îşi bat joc de tine. Iar tu nu-ţi dai seama, pentru că, până azi, n-a venit nimeni să-ţi spună cât de minunat eşti şi cât te-ai mai putea face, dacă… ei bine, aici firul se cam rupe, pentru că ilustrul ideolog n-are soluţii. Decât la nivelul îndemnurilor lui Hagi, “să facem bine ca să fie bine”. Asta nu înseamnă, doamne fereşte, să ne schimbăm noi, să ne asumăm responsabilităţi, să devenim corecţi, oneşti şi cinstiţi, să punem osul la muncă şi să reînvăţăm valorile unei comunităţi. Despre asta, guru nu suflă o vorbă, că ştie că şi-ar pierde rapid adepţii. Căci noi suntem perfecţi, nu-i aşa? Infernul sunt, întotdeauna, ceilalţi. Deci trebuie să scăpăm de ei.

Şi nu mai e mult, căci, ne anunţă profetic: “nu e departe ziua, când această tăcere se va transforma în furtună.” “Se ridică poporul” tună actorul. Poate unul din capul lui, că ăla real, care vieţuieşte pe meleagurile astea, şi-a cam tot ales reprezentanţii pe care îi înjură după aceea. Păi, să se ridice, zic eu, că i-o fi amorţit fundul de la atâta stat. Să meargă întâi la oglindă şi să-şi facă ordine în judecată şi-n valori. După care, societatea se va schimba fără profeţi şi duhuri noi!

PS. Textul integral al scrisorii

PPS. Mi se pare o prostie să dai o amendă uriaşă unui realizator pentru că invitatul său bate câmpii!