Arta Conversației a fost una dintre cărțile adolescenței mele. Alături de Viața pe un peron și Cel mai iubit dintre pământeni, era cel mai uzat volum din biblioteca mea. Nu atât că nu l-aș fi respectat, ci pentru că circulase prin atâtea mâini ale colegilor mei. Făceam liste cu cei care doreau să o citească și cartea trecea de la unul la altul. Multe recreații am consumat discutând despre Sânziana și alegerile ei în viață. Și multe ceaiuri se transformau în lungi discuții nocturne despre ceea ce întrevăzusem noi a fi fragmente de vieți de oameni mari. Ei bine, am avut norocul și marea bucurie de a mă afla, la un moment dat, față în față cu doamna Ileana Vulpescu. Și de a-i putea pune multe dintre întrebările care mă frământaseră atunci. Au trecut 16, 17 ani, dar emisiunea rămâne una dintre cele mai pline de satisfacții umane realizări din cariera mea de om de televiziune. Vă invit s-o urmăriți, sunt atâtea lucruri care nu se schimbă niciodată!
PS. A fost una din cele 3 situații, în cei 21 de ani de televiziune și radio, în care am avut emoții. Și mai eram și fonfăit, probabil mă păștea o răceală :)
