N-o să ne facem bine niciodată! N-o să scăpăm niciodată de nesimţiţi, indolenţi, pomanagii şi asistaţi! O viitură puternică s-a produs, vineri dimineaţă, pe pârâul din localitatea Zorleni, 15 locuinţe şi 50 de gospodării fiind inundate. La solicitarea autorităţilor locale, ISU Vaslui a mobilizat în zonă mai multe echipaje de pompieri pentru evacuarea apei. În imaginile surprinse de colegii mei se vede cum cei trimişi acolo îşi fac treaba, în timp ce localnicii stau în mijlocul străzii, la taclale.
Iarna trecută, toată lumea s-a isterizat când MRU a pomenit de cei care stau în crâşme în timp ce militarii le deszăpezesc locuinţele. Sufletele patriotarde s-au isterizat de aşa infamie şi l-au crucificat verbal pe premier, ca fiind anti român. Cel de acum e mai precaut şi nu va lăsa să-i scape vreo remarcă asemănătoare, chiar dacă, sper, îi va fi trecut prin minte. Pentru că el ştie că voturile se obţin cu ajutoare şi despăgubiri, nu cu critici. Oamenii trebuie să simtă că, în continuare, cineva le va pune un bănuţ în mâna întinsă, nu că le va da peste ea şi-i va trimite la muncă.
Dar, domnule Prim Ministru, eu nu am la ce să fiu ales sau reales, aşa că, în calitate de simplu cetăţean, plătitor de taxe (care nu-s chiar printre cele mai mici), vă rog să vă mai gândiţi Vreau să plătiţi din ele profesorii, medicii şi poliţiştii. Vreau să faceţi cu ele şosele şi poduri. Să construiţi spitale şi şcoli. NU vreau să folosiţi banii pentru a-i despăgubi pe NESIMŢIŢI! Pe cei care, chiar loviţi de soartă, înţeleg să sfideze bunul simţ şi pe cei veniţi să-i ajute!
Chiar cu riscul de a pierde câteva voturi, puneţi umărul la schimbarea mentalităţii atât de răspândite la români, şi refuzaţi-le ajutoarele milogilor care stau în mijlocul uliţii, păstrându-le doar pentru cei care chiar au nevoie de ele: bătrâni, familii cu mulţi copii, bolnavi sau persoane cu handicap.
Lăsând la o parte indolenţa multora de a ignora legea care-i obigă la asigurarea casei pentru o sumă modică, şi care i-ar ajuta tot pe ei, în caz de calamităţi, nimic nu e mai periculos pentru un stat sărăcit şi atrofiat ca al nostru decât ideea împământenită că el e obligat să dea, că de-aia e stat, şi celor care muncesc şi celor care taie frunza la câini, şi celor responsabili şi nesimţiţilor!
Sunt un om preponderent de stânga şi un adept profund al solidarităţii umane, dar nu vreau ca ea să fie folosită abuziv pentru ca unii să primească pomană pentru simplul fapt că natura s-a supărat, iar ei sunt prea ocupaţi cu statul degeaba, încât nu mai au timp şi energie să mişte un deget, nici pentru ei, nici pentru cei din jurul lor!
Zilele trecute, cand am vazut imaginile de mai sus, nu mi-a venit sa cred. Am zis ca-s trucate, ca e o gluma proasta. Stiu ca au mai fost astfel de situatii, dar nici atunci si nici acum nu pot sa cred ca e adevarat.
Fenomenul acesta a existat intotdeauna. Acum doar s-a mai adancit. Si in trecut boierul ca sa il aiba pe taran la lucru il tinea in sah cu saracia. Cum ii dadea porumb de mamaliga pana sa iasa din iarna cum nu il mai prindea la lucru. La casatoria tanarului satean boierul ii dadea o holda si lui si fetei daca erau de pe mosia lui si le mergea si nas. Cei mai multi o beau in doi-trei ani holda respectiva si ea era rascumparata de la crasmar de catre boier, tanarul dovedindu-se un prapadit. Razesii sau mosnenii, care nu erau iobagi, erau liberi deoarece erau harnici si vrednici de ogorul lor si rabdau de orice ca sa isi mareasca ogorul nu il beau in crasma ca pe urma sa ajunga la usa boierului si erau mandri de statutul lor si boierul ii respecta. Boier care ii stia pe fiecare de ce e in stare si il tinea din scurt cu FOAMEA neavand alte mijloace, ca sa il determine sa nu stea toata ziulica la umbra, plangandu-si beat de mila. Desigur, in operele scriitorilor care domnisori fiind veneau la tara in birja si erau tratati regeste la casa boierului si slugile, dar mai ales …slujnicutele le indeplineau orice dorinta. In opere viata la tara era o dolce farniente. Dar niciunul nu intrase indoit ca sa nu dea cu capul in colibele si bordeile lor ca sa vada concret cum stateau cu totii, cate 10-15 in aceeasi odaie culcandu-se pe cuptior de-a valma si isi puneau la cap si pe unde apucau obielele din opinci ude sa se usuce. Dulcea viata de la tara, harnicia taranului, Romania granarul Europei sunt mituri pe care eu nu imi propun sa le deranjez si fiind atat de inradacinate nici n-as putea, dar cunoscand ce a fost si cum a fost nu ma las luat de povesti. Era granarul Europei deoarece boierul vindea la export aproape tot graul, iar ftancezul si neamtul care il cumparau nu isi inchipuiau ca romanului nu ii ramanea de paine nici pentru duminica, romanul nu iesea din mamaliga si malai decat la inmormantare cand se faceau colaci si coliva. Painii ii ziceau “NU TREBUIASCA” pentru ca se folosea la inmormantari. Strainul credea ca romanului ii prisosesc respectivele cantitati de grau si de aceea el considera Romania granarul Europei. El nu stia ca aici aproape nu era casa care sa nu aiba un ofticos si pelagra si inanitia faceau ravagii, media sperantei de viata nu trecea de 50-55 ani. Asa ca va sugerez sa nu va lasati influentati de mituri create cu pana scriitoriceasca.
Asupra acestei probleme cred că ar trebui săpat mai adânc.Românul nu a devenit nesinţit peste noapte.Dacă vă remintiţi că şi la inundaţiile din anii trecuţi au fost manifestări identice. Cred că fenomenul devenit social, există de ceva vreme. Dar cine să se preocupe ? Efectele se vor vedea în timp şi vor fi…dezastruoase. Mă întreb unde este generozitatea atît de binecunoscută a romînului…dar să nu cădem în melancolii, cred că ar trebui să ne îngrijoreze soarta copiilor, a adolescenţilor care peste puţin timp vor devenii adulţi şi unii dintre ei vor fi…factori de decizie. Personal nu mă pot erija în prezicător socio-politic dar pot observa cui mîhnire şi tristeţe ceea ce se întâmplă. Iar dacă ceva chiar infim va depinde de mine pentru a schimba această stare de lucruri, nu mă voi sustrage. Cred că nu ar trebui să uităm un lucru şi anume că puterea exemplului este hotărâtoare pentru om.
Omule , eu sunt de parere ca ne meritam soarta. Asa stateau si in iarna cand era zapada cat casa . Au venit voluntari si jandarmi ca sa le dea zapada , ei nu au fost in stare. Cu oameni desita tara nu o sa dea inainte niciodata si sunt multi din pacate.
Nu pot decat sa fiu de acord cu EMM MARIANA , pentruca e clar ca aceste taraturi isi vor educa si copiii in acelasi spirit al “dragostei pentru munca ” astfel incat generatiile viitoare vor avea aceeasi atitudine . Si iata dar speciile care au concurat la nesocotirea unor legi de bun simt care , inainte de comunism (cand nu-i asa , am devenit cu totii egali) interziceau construirea de locuinte in albia primara a raurilor si alte zone cu risc(era un Decret Regal ,dat de Carol al II lea ) si de asemenea legea -inca functionala in copilaria mea – care te obliga sa intretii curatenia in fata casei pana la mijlocul drumului !?! Noi n-avem nevoie de asemenea legi , astea sunt ” mofturi ” nu-i asa!?! Poate, dar ele se razbuna , iata . Si apropos : dati-i inainte , fratilor , cu defrisarile si talharirea padurilor ca doar va taiati singuri creanga de sub picioare .