Datorită muncii minuțioase a mai tinerilor mei colegi de la departamentul de monitorizare al CNA-ului, care au luat la puricat toate buletinele de știri ale televiziunilor centrale, difuzate timp de o săptămână, în aprilie acest an, avem o statistică interesantă legată de incidența în programele suspomenite a informațiilor despre evenimente violente. Adică omucideri, accidente, violuri, sinucideri, bătăi, războaie, atentate etc. Pe baza ei putem trage câteva concluzii care ar fi utile în ipotetice dezbateri publice despre cum și de ce arată societatea noastră cum arată. Dar, cum ele nu există, rămâne să discutăm aici, pe blog.
| Post de televiziune | Număr buletine știri într-o săptămână | Număr știri despre violență | Număr mediu de știri despre violență | Pondere durată știri despre violență |
|---|---|---|---|---|
| Prima TV | 12 | 52 | 4,33 | 21,06% |
| Pro TV | 49 | 195 | 3,98 | 19,03% |
| Antena 1 | 37 | 160 | 4,32 | 16,34% |
| Kanal D | 14 | 32 | 2,29 | 10,4% |
| B1 TV | 40 | 93 | 2,33 | 8,35% |
| România | 48 | 96 | 2 | 4,17% |
| Realitatea | 83 | 79 | 0,95 | 3,4% |
| Digi 24 | 94 | 86 | 0,91 | 3,27% |
| TVR 1 | 24 | 28 | 1,17 | 2,81% |
| Antena 3 | 38 | 25 | 0,66 | 1,84% |
O primă constatare ar fi că, paradoxal, televiziunile de știri, care au de umplut cu informații un interval orar mult mai mare, difuzează mai puține (sau de mai scurtă durată) materiale despre violență decât posturile generaliste. Un exemplu concludent ar fi Prima TV care, în doar 12 jurnale într-o săptămână, are o pondere de 21% de astfel de știri. Sau PRO TV, care, deși are cam același număr de buletine ca România TV, alocă de aproape 5 ori mai mult spațiu relatărilor despre evenimente violente. Sau Antena 1 și sora ei de-a 3-a, care, deși împart aceeași redacție, au politici editoriale diferite. Ceea ce poate favoriza senzația că unele aleg cu bună-știință să favorizeze difuzarea de conținut cu un potențial puternic impact emoțional asupra telespectatorilor, în defavoarea celui informativ-util.
Nu am o problemă cu astfel de știri, în sine. Trăim într-o lume violentă. Oamenii sunt o specie agresivă, capabilă de atrocități la adresa propriilor membri. Suntem, de altfel, singurii care putem ucide fără ca supraviețuirea noastră să fie pusă în pericol. Problema e raportul disporporționat dintre ele și celelalte informații care ar trebui să redea telespectatorului o frescă relativ realistă a universului în care trăiește. Pentru că de modul în care-l percepe depinde esențial felul în care se raportează la acesta și, implicit, genul de reacție pe care-l are în fața feluritelor provocări ale vieții.
Cei mai mulți telespectatori sunt deranjați de aspectele grafice sau de amănuntele grotești sau de-a dreptul sordide ale relatărilor unor astfel de întâmplări tragice. Alții sunt fermecați tocmai de acestea. Există, și nu e nouă, o apetență pentru detalii legate de moarte. Din păcate, nici cei care privesc așa ceva la televizor, nici cei care le satisfac așteptările, nu par conștienți de efectele subtile, dar profunde, pe care le are expunerea la acest gen de știri.
Majoritatea oamenilor nu se confruntă toată viața cu vreun astfel de eveniment. Însă, dacă ne-am raporta la ce reflectă jurnalele de știri, ar însemna că peste 20% din ceea ce ni se-ntâmplă zilnic este de natură violentă. Și, din fericire, pentru majoritatea nu e așa. Dar percepția noastră, ca urmare a vizionării buletinelor informative, e deformată. Și, senzația de omniprezență a violenței induce o stare de anxietate socială, creează în mod artifical tensiuni interumane și provoacă, de multe ori, extrapolări valorice și generalizări periculoase. Senzația de nesiguranță, frica de iminenta agresiune căreia îi putem cădea victime, suspiciunea că semenii noștri sunt capabili de ceea ce poate fi mai rău, atitudinea, de multe ori preventiv ofensivă, în interacțiunea cu ceilalți, n-au cum să nu altereze mecanismele funcționării unei societăți, și așa afectate de alienare, lipsă de comunicare și educație deficitară. Un public ”captiv” al acestor știri va fi mult mai rceptiv la mesajele electorale autoritariste care promit ordine și siguranță, chiar și cu prețul îngrădirii sau chiar suprimării unor libertăți individuale. Iar teama față de umanitate, în general, îi va stimula pe mulți să se refugieze, prosternați, în fața unei puteri supreme, singura capabilă, în mintea lor, să pună oareșce ordine în haosul imprevizibil și, evident, amenințător, care domnește pe Pământ.
PS. CNA nu poate sancționa ”cantitatea” de știri de această natură, ci doar încălcările legii în producerea și difuzarea lor: imaginile prea explicite, lipsa avertizărilor privind posibile efecte emoționale asupra privitorului, filmarea victimelor sau a rudelor îndurerate fără acordul lor, prea multe sau prea explicite detalii despre actul criminal în sine, reconstituiri etc.
