despre ”legalizarea șpăgii” și ipocrizia mioritică

M-a pus naiba să scriu pe facebook o frază despre preconizata legalizare a cadoului NESOLICITAT, făcut medicului DUPĂ intervenție, și cârduri de civilizați m-au pus la zid ca exponent al orientalismului balcanic medieval. Evident, ca de atâtea ori, comentariile lor nu aveau nicio legătură cu postarea mea. Cei mai mulți vorbeau despre medici care cer bani înainte de a se apuca de treabă, care nu devin interesați de pacienți decât după ce primesc plicul, despre asistente care au tarif de adus plosca sau ridicat perna. Personaje care, din păcate, există în spitalele românești. Și nu sunt puține. Și care ar trebui pedepsite legal pentru astfel de atitudini inacceptabile.

Dar nu despre asta vorbeam eu! Ci despre dezincriminarea acceptării unui semn de recunoștință de la un pacient căruia, eventual, i-a fost salvată viața. Și spuneam că mi se pare ciudat ca oameni care lasă zeci de lei bacșiș pe la terase sau restaurante sau hairstiliști să se ultragieze că va fi legal s-o faci și în cazul doctorilor. Pentru că, da, oricât de urât ar suna, atenția de după seamănă foarte tare a bacșiș. Asta, dacă vreți neapărat s-o definiți cumva. Dar în niciun caz nu e șpagă. Pentru că medicul nu e și n-ar trebui considerat funcționar public.

Tuturor civilizaților li se pare absolut firesc să lase ospătarilor sau coafezelor mulți bani pentru că n-au făcut decât ce le cerea fișa postului pentru care primesc salariu. Mai mult, bacșișul cât mai mare e un fel de indiciu al bunăstării personale și, evident, al generozității. Mulți dintre ei se strâng de câteva ori pe an pentru a se întrece în a contribui la megacadoul pentru educatoare și dirigintă. Ca să aibă grijă de odorul lor. Dar mai ales ca să știe ceilalți părinți cât de bine o duc ei. Multora le-ar fi jenă să ceară taximetristului tot restul, ca să nu fie considerați neamuri proaste. Dar, când vine vorba de medici, toți devin principiali și, folosindu-se de tarele sistemului și de existența unora care își bat joc de jurământul lui Hipocrat, tună și fulgeră la adresa ”legalizării șpăgii”.

Să repet pentru cei care citesc mai greu: condiționarea actului medical de primirea de beneficii materiale e o crimă și trebuie sancționată cu pușcăria! Dar acceptarea unui cadou de la un om care dorește să-și exprime astfel mulțumirea pentru ce ai făcut pentru el nu poate fi pedepsită. Pentru că, altfel, s-ar umple pușcăriile de chelneri, frizeri, maseoze, taximetriști, spălători de mașini, menajere de hotel, profesori etc.

Și asta v-o spune un om care n-a dat aproape niciodată bacșiș. Pentru că, spre deosebire de gargaragii ipocriți și cu unități diferite de măsură, eu chiar cred că e un obicei prost, indiferent de situație. Dar, sincer, dacă ar fi să ofer un semn al recunoștinței mele, aș face-o mult mai curând în cazul unui medic decât al unui ospătar al cărui unic merit e că nu și-a băgat deștele, probabil, în sucul comandat de mine!