Există o vorbă şi, dacă nu există, iaca o inventez eu acum: Sunt vremuri mai interesante decât cei care le trăiesc, fie pe scenă, fie în stal. Cam aşa mi se pare mie că poate fi caracterizată perioada pe care o traversăm. Se pare că suntem o naţiune (vorba vine) care nu suportă să se plictisească. Iată, într-o ordine absolut întâmplătoare, câteva argumente, câteva highlights-uri, dacă mă vreţi cosmopolit şi cool:
– jurnalistul Robert Turcescu este colonel (la secret) al armatei române. Vom afla în curând şi faptele lui de vitejie în timp de pace.
– premierul Victor Ponta este acuzat că a plagiat cartea celui care i-a scris prefaţa la lucrarea de diplomă. Preşedintele Băsescu nici măcar nu se chinuie să-şi camufleze implicarea în “deconspirare”.
– actorul şi Ministru al Culturii Mircea Diaconu părăseşte guvernul după o lună. Se pare că nu e frumos să fii şi parlamentar şi director de teatru, în acelaşi timp. Chiar dacă Senatul îţi dă voie.
– fostul premier Emil Boc e dezlipit, în sfârşit, de pe scaunul de preşedinte PDL. Cu ocazia asta, colegii săi de partid îşi dăruiesc insulte şi dezvăluiri despre amante, genţi, bile şi delfini
– se declanşează mişcarea papioanelor menită să-i salveze pe Patapievici şi ai lui de la “politizare”. Trăiască_cultura română!
– “Eu mă duc!”, “Ba eu mă duc!”, “Ba eu!”, “Ba nu tu!”… Şi tot aşa… Premierul ţării îl ameninţă pe preşedintele aceleiaşi entităţi că nu-i dă kerosen ca să zboare la Bruxelles. Acesta spune că se duce şi pe jos!
– oligarhul Vântu, prezentat, la un moment dat, ca “il capo di tutti i capi”, a fost condamnat la închisoare pentru un an cu executare, pentru şantaj.
– un fost prim-ministru este condamnat la închisoare cu executare. Nimeni nu ştie exact pentru ce, dar mulţi se bucură oricum.
– un fost prim-ministru încearcă să se sinucidă. No comment.
Şi asta doar într-o săptămână! O gură de oxigen pentru televiziunile de ştiri. Aşa-i că nu vă e dor de zăvorence, irinei, borci, botezaţi, drăguşence, crude, vîrci, truici…?
Ce, pe vremea lui Ceasca nu erau diplome false?
Sa fim noi sanatosi si cati au beneficiat de ele, chiar si dupa Revolutie si nu le-a facut nimeni nimic, ba acum se bucura de pensii bune de pe urma lor!
Ar trebui 100 de ani de procese, ca sa le dam de capat!
Asa ajungem circul Europei, putem cu actorii si problemele noastre sa facem si turul lumii!
Am tot auzit in ultima vreme manifestari de bucurie pentru ca Nastase a fost condamnat avand in vedere situatia politica din 2000-2004. Va rog sa ma contraziceti, dar am vaga impresie ca nu pentru asta a fost condamnat, ci pentru un dosar in care acuzarea spune:
“Nu exista nicio proba practica, care sa-l incrimineze pe inculpat. Niciunul dintre martori nu a dat declaratii care sa-l incrimineze pe inculpat” (vreo 7-800 de martori parca, nu?)
Eu inteleg dorinta unora de a-l vedea inchis pe Nastase. Dar pentru mine e si mai ingrijorator ca se aproba cu atata entuziasm o noua justitie politica, in care faptele nu au nici o importanta.
Ar fi trebuit sa spun ‘judecat’, nu ‘condamnat’.
Nu dau mare importanta previziunilor , dar… se pare ca au avut dreptare cei care au spus ca va fi un an greu cu tensiuni de fel de fel , in rest daca mi-e dor de zavorance si altele ? nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu
Radule, să fiu sinceră nu cred nici o iotă că Năstase a încercat să se sinucidă. Mi se pare o poveste cusută cu aţă albă. Probabil că ai cititi şi tu destule comentarii legate de fular, de sângele care abia se vede (spre zero), despre lipsa unei perfuzii cu ser fiyiologic măcar, dacă omul a pierdut atâtea fluide, despre lipsa ajutorului furnizat de masca cu oxigen… despre şi despre….
Avea Castaneda o vorba despre mutareas punctului de asamblare. Eu parcă asta văd, miile de filamente şi bulgărele de lumină
Da, adevarul e ca e mult mai credibil ca un om isi pune pistolul la tampla si trage, cu convingerea ca un politist o sa-i dea peste mana si glontul va avea grija sa evite in extremis carotida. Sau, la fel de credibil, este o megaconspiratie politisti, doctori, procurori, jurnalisti, pentru a face din Nastase un martir!