Pe când aveam 20 de ani eram un naţionalist! Mamă, şi ce mândru eram de asta! Aş fi rupt cu dinţii din oricine ar fi spus ceva rău de neamul meu, contemporan sau strămoşesc. Am crescut apoi şi am înţeles că termenul vine de la naţiune şi nu de la spaţiul geografic în care am avut norocul sau ghinionul să mă nasc. Şi pe care îl iubesc cu toate profunzimile mele. Şi am priceput că, dacă nu eşti gata să-ţi dai viaţa pentru poporul tău, aşa cum ai face-o pentru ţara ta, nu se cheamă că eşti naţionalist. Aşa că am continuat să fiu patriot, dar am renunţat la a mai fi naţionalist.
Când ştirea a explodat pe siturile de socializare, mi-am simţit şi eu inima umplându-se de indignare. Cum adică, o adolescentă poartă o bentiţă tricoloră la mine în ţară şi este ostracizată pentru asta? Ce, trebuie să cerem voie conlocuitorilor noştri minoritari ca să putem afişa simbolurile naţionale? Dar pentru că muncesc de prea mult timp într-un domeniu care se chinuie să spună oamenilor că tot ce zboară se mănâncă, eu însumi scriind o carte pe tema manipulării, am tras aer în piept şi am luat o pauză. Tocmai bună pentru a cerceta, citi, sonda, investiga tărăşenia. Nici acum, deşi lucrurile îmi par mult mai clare (în pofida multor semne de întrebare vis-a-vis de gestul declanşator), nu mi-e uşor să scriu. Pentru că e atâta tensiune în jurul acestei poveşti, încât orice opinie, oricât de echilibrată ar încerca să fie, poate fi motiv de inflamare.
Nu ştiu cum e să fii român în Harghita sau Covasna. Bănuiesc că nu e uşor. Într-o lume ideală, Ion din Miercurea Ciuc ar trebui să aibă mai multe în comun cu Janos de peste gard decât cu Gheorghe din Botoşani. Dar nu trăim într-una, aşa că nu pot decât să-mi imaginez că nu e simplu deloc să fii minoritar, fie că e vorba de comunitate locală sau de ţară, în întregul ei. Vrei, nu vrei, porţi în tine urmele rănilor seculare pe care cele două naţiuni şi le-au provocat. E un lucru dificil de gestionat, mai ales când eşti tânăr şi ţi se pare că “responsabilitate” e un cuvânt inventat pentru cei mari.
Un dement maghiar o ameninţă pe adolescenta româncă, şi ţara ia foc. Ca şi când lumea n-ar fi plină de demenţi care ar băga cuţitul în tine pentru că le-a displăcut privirea ta. Sau pentru că le-ai ocupat locul de parcare. Sau pentru că eşti negru. Sau homosexual. Demenţa n-are legătură cu naţionalismul sau cu etnia. Aşa cum purtatul unei bentiţe tricolore la şcoală, fix în ziua în care colegii ei îşi sărbătoreau rădăcinile naţionale n-are legătură, decât în mică măsură, cu iubirea de ţară. Poate mai mult cu teribilismul vârstei, poate cu ura faţă de unguri pe care şi-a exprimat-o Sabina într-o discuţie cu un tânăr jurnalist, poate cu dorinţa de a ieşi în evidenţă, de a şoca, de a ajunge peste noapte “persoană publică”, aşa cum scrie pe pagina ei de facebook care creşte în fani ca făt frumos din poveste. Dar ea e doar o copilă, la vârsta la care nu gândeşti prea mult la repercusiunile unor atitudini, fie ele şi oneste (şi tare mult îmi doresc să fi fost onest demersul ei). Problema e la cei care au confiscat gestul său şi îl folosesc pentru a agita spiritele, şi de-o parte şi de alta. Cei care, adulţi fiind, ar trebui să aibă cumpătarea de a nu rostogoli bulgărele de zăpadă. Cei care ar trebui să fie suficient de sinceri pentru a recunoaşte că nu există doar alb şi negru, că lumea, fie ea şi asta a noastră, mică şi înghesuită între Carpaţi, nu e împărţită între imaculaţi şi ticăloşi, între nevinovaţi şi nemernici, între sfinţi şi diavoli.
În ’90 am fost la un pas de evenimentele din fosta Iugoslavie. Iar lipsa de înţelepciune şi moderaţie în abordarea unor astfel de situaţii, ca cea provocată de Sabina, ne poate trimite peste noapte într-un coşmar. Toată lumea trebuie să înţeleagă că trăim în acelaşi spaţiu şi singura noastra şansă e să ne înţelegem ca oameni, nu să ne negociem permanent convieţuirea ca reprezentanţi ai unor naţiuni încărcate de zgura istorică.
***
Pentru a fi sigur/ă că afli rapid ce articole noi au apărut pe blog, evitând astfel intermediarii, abonează-te la newsletter, în meniul din dreapta!
Radule, spui: ”…o copilă, la vârsta la care nu gândeşti prea mult la repercusiunile unor atitudini…” Repercursiuni pentru atitudinea de a fi purtat tricolorul? Teribilismul de a afişa tricolorul? De ce ar trebui ”să gândeşti prea mult” pentru a-ţi declara naţionalitatea? Îţi doreşti ca ”demersul ei să fi fost unul onest”! Cum să fi fost altfel, atunci când trăieşti într-o zonă (din ţara ta) în care eşti tratat ca o minoritate? Într-o zonă în care autorităţile locale vor să-ţi impună să foloseşti o altă limbă? Uite ce declara tânăra: “Povestea e mai veche. De 1 Decembrie au venit mai mulţi colegi maghiari cu tricouri cu harta Ungariei Mari şi cu un steag unguresc. Când noi am cântat imnul naţional, au început să huiduie şi să ne facă semne obscene. Mai mult ei au instigat prin ceea ce-au făcut de 1 Decembrie”, a declarat eleva într-un interviu pentru Cotidianul. Întotdeauna când oprimi o naţionalitate, stimulezi naţionalismul.
Ce naiba, în România n-ai dreptul să afişezi tricolorul în orice zi a anului, ci ar trebui să te abţii de zilele naţionale ale minorităţilor? Până la urmă, ne vom trezi că tânăra noastră va fi exmatriculată sau va avea nota scăzută la purtare!
Uite ce declara tanara: “Urăsc ungurii. Ăsta e adevărul. Îi detest, nu-mi caut scuze. Nu pot descrie, e ceva în mine, o repulsie… Mă irită. Poate e ceva genetic, așa era și tatăl meu” Da-mi voie sa am dubii asupra onestitatii gestului ei. Intotdeauna cand urasti (genetic?????), nasti ura!
In al doilea rand, daca va fi exmatriculata sau i se va scadea nota la purtare, i se va face o nedreptate si eu voi fi primul care voi reactiona.
Ce sentiment frumos e URA. Si mai ales, daca e si genetic. Multi am avea nevoie de doctori. Chiar si profesorii, care cultiva asa ceva.
Ziua Nationala a Romaniei , 1 Decembrie a fost sambata, nu era zi de scoala. Si 1 Decembrie e totdeauna e zi libera. E minciuna cu provocarea elevilor maghiari la scoala. Vedetismul e mare. Mai bine era fruntasa la invatatura. Circ si paine!! daca nu e paine , e circ.
@c.ghevara, cum ati califica gestul unui endoeuropean de a-si face aparitia la funeralii imbracat in rosu? Evident ca are dreptul sa o faca, dar bunul-simt il va opri sa faca acest gest, care cu siguranta l-ar scoate in evidenta, dar pe de alta parte ar atrage oprobiul congregatiei. Totul sa reduce la acel “common-sense”, acel bun simt elementar de a nu calca in picioare sensibilitati, traditii si cutume fara existenta carora lumea nu ar mai fi acel magnific “salad bowl” a carei diversitate ne incanta. Eu una respect orice cultura si le respect manifestarile atata timp cat sunt de buna-credinta si nu instiga la ura , intoleranta si violenta. Nu te joci cu chibritele langa un butoi de pulbere, si asta ar trebui sa inteleaga adultii care-si cresc copiii in spirit separatist si nationalist. S-ar putea sa nu fie niciunul din ei la o distanta rezonabila daca/cand va exploda…
Pai frate daca iepurasul n-are bentita ia bataie pentru ca toti trebuie sa aiba bentita, daca cumva vine cu bentita insemna ca ia la misto autoritatile ca doar este stiut ca la conditia lui de iepuras nu-si poate permite o bentita, deci a furat-o deci ia o bataie si mai mare.
Ideea e ca m-am cam plictisit cu iepurasul asta mioritic, e clar ca ideea de bataie nu e tocmai decenta dar hai sa fim si noi lupi sau vulpi mai terminati odata cu iepurasul
se pisa toti in capul nostru si vorbesc de asa zis-a democratie aplicata numai la ei, de conciliere aplicata numai la noi – iar noi facem teoria bentitei
cine dracu zice sa te iei la bataie cu ungurimea ?????
Da de ce sa-i lasi linistiti pe aia (punctual si individual) care-si bat joc de simbolurile romanesti ??????
Las-o de conciliere care-a gresit ars individual nu pe grupe nationale Clar!
Sunt de acord cu tine. Cei care gresesc, sa plateasca. nu pentru ca au o nationalitate sau alta.
Dle Herjeu, am fost curioasa sa stiu mai multe despre dvs si am citit propria dvs descriere despre dvs si blog-ul dvs. Cu permisiunea dvs voi cita: “Acest blog este o alta casa a mea. In care poate intra oricine, cu conditia sa tina minte ca in locuinta cuiva nu intri cu bocancii plini de noroi, nu jignesti gazda si nu te apuci sa spargi lucrurile din incaperi. Daca o faci, vei fi poftit pe usa afara. ABSOLUT CORECT!! Prin analogie, nu vi se pare ca Romania este casa noastra, a romanilor si ca o nationalitate conlocuitoare intra cu bocancii plini de noroi, jigneste si nu numai ca sparge lucruri prin casa dar ar vrea chiar o camera numai aei, ar trebui data afara pe usa, sau cel putin pusa nitel la colt pina invata sa se poarte ca lumea? Sa cred ca o chemare la ratiune (corecta de altminteri sub circumstante normale) e o alta “diversiune” menita sa manipuleze? Daca nici romanii nu sint toleranti si ingaduitori, atunci cine? Totusi, totul are o limita!!!
Romania este tara tuturor celor care traiesc in ea, nu doar a noastra. Pana una, alta, 95% dintre “patrioti” n-au facut nimic pentru ea. Ideea e ca toti trebuie sa-i respecte pe cei de alaturi, din punct de vedere uman, nu pe baza de etnie. Incitarile la violenta, la intoleranta, la agresivitate nu vor rezolva niciodata asta. Iar romanii sunt rintre cele mai intolerante populatii pe care le cunosc.
Si daca o chemare la ratiune poate fi banuita de intentii ascunse… inseamna ca n-are rost sa mai vorbim.
In conditii normale, nu, nu ar mai avea rost sa vorbim…. Dar dvs cereti ingaduinta num,ai din partea gazdei. Cum ramine cu musafirul (nu conteaza ca e musafir de 200-300 de ani, tot musafir , si asta pentru ca EL mai ales se considera musafir). P e mine nu m-ar interesa etnia nimanui daca cineva nu ar aduce-o in discutie si ar vrea drepturi speciale. Sint de acord cu ratounea dar sa fie o cerinta pentru TOTI locuitorii casei, nu numai pentru unii. Aveti dreptate ca Romania e atuturor celor care traiesc in ea, dar unii o considera “tata de cacat” – va rog sa-mi scuzati expresia, nu-mi apartine, dar doresc sa aiba drepturi speciale in ea! Poate va mai ginditi …..
Da, ma gandesc ce frustrant e sa scrii si multi sa nu inteleaga o boaba din ce scrii… Ei au in cap o singura idee si, indiferent ce spui, ei nu inteleg decat ce le suna familiar.
Dar, desigur, pentru oamenii carora ratiunea li se pare rea, nu exista argumente logice si de bun simt.
Felicitari!! Sa dea Domnul multi patrioti ca tine. In Ungaria se poarta , flutura tricolorul romanesc cu mandrie, dar acolo exista si respect. In Romania se ard steaguri, fara respect. Nebuni exista peste tot.
Ce repede ne iesim din pepeni si acuzam in dreapta si in stanga pe cei care nu sunt de aceeasi parere cu noi ! Elena, de ce crezi ca Radu tine cu ursul ? fiindca nu s-a repezit sa acuze pe cei care au sicanat-o si amenintat-o pe Sabina ? Te-ai gandit ca poate in mintea si sufletul lui de roman a patruns, pe langa indignarea in fata nedreptatii, si intelepciunea de a pricepe consecintele nefaste ale escaladarii violentei pornind de la un pretext ca asta ? Chiar trebuie sa avem confruntari violente cu semenii nostri ca sa demonstram ceva ? Pe atitudinea noastra de intoleranta si pornirile primitive se bazeaza de fapt cei care doresc sa ne dezbine si sa ne puna in conflict cu ungurii – Iugoslavia este exemplul care s-a dorit si se doreste si pentru noi. Ce inteleg eu ca e ideea principala a postarii lui Radu este ca el atrage atentia la pericolul exacerbarii acestui eveniment de catre prea multi compatrioti ai nostri. Nu ca Sabina ar avea vreo vina in asta, nici ca aceia care au criticat-o ar avea dreptate.
Ratiune si pasiune , as adauga eu .Cand pasiunea ne “napadeste”, ratiunea parca se retrage speriata ori nu are taria de a tine in frau pasiunea. Iar mai apoi, cand pasiunea ne-a mistuit, ratiunea se scutura de cenusa si preia haturile sufletului nostru. E atat de complicat sa pastrezi echilibrul intre pasiune si ratiune! Cred ca la varstele fragede precumpaneste cea dintai, iar mai tarziu cea de-a doua. Si poate ca atunci cand ne aflam “intre doua varste”, balanta tinde spre echilibru.
Si eu cred ca e vorba de mult teribilism , tare ma tem sa nu accentuam starea locului .
Un bun pedagog ar fi stiut cum sa gestioneze situatia in prima ei faza .