Cosânzeana şef de stat

Nu puţini au fost cei care, la anunţarea divorţului dintre Duduia şi Cocoş, l-au considerat un prim pas în drumul spre prezidenţialele de anul viitor. Indiferent de unde l-ai privi, fostul soţ n-are alura şi ştaiful unui “prim Domn” al ţării. Mai ales când îl porţi la braţ lângă o geantă Vuitton. Başca, e vârât până peste cap în tot felul de afaceri şi, vremurile fiind ciudate, cu dependenţele DNA-ului mai volatile decât spirtul medicinal, e mult mai înţelept să nu rişti vreo ghiulea de care să-ţi lege duşmanii picioruşul fix în campania electorală.

Acum 6 luni, Udrea vorbea despre făcut copii. Desigur, se pregătea să devină deputat şi epuizase deja celelalte ocupaţii ale unei femei românce neaoşe: croşetatul, datul cu mopul şi făcutul sarmalelor. Numai în mămică nu pozase. Şi în Playboy, dar nu e timpul pierdut. Acum, cu ochii pe Cotroceni, trebuia să scape de… ştiţi voi… maurul şi-a făcut datoria, maurul trebuie să plece…

Da, dar orice candidat serios are nevoie de un vehicul electoral. PDL-ul n-a vrut-o pe post de cârmaci iar TB n-o poate lua în cârcă la mitinguri şi nici lipi afişe prin cătune. Dar, în schimb, poate crea un embrion politic, ce mişcă abulic prin cotloanele Palatului. E de presupus că toţi refugiaţii din grădina prezidenţială vor fi gata să se facă preş sub tălpile favoritei, asigurându-i acesteia o mini-armată. fidelă şi maleabilă. Nu se ştie cât de puternică, însă. Aşa că tătucul se îngrijeşte zilele astea şi de acest aspect, încălzind ciorba referendumului pentru unicameral cu 300 de aleşi într-însul! Îi permite legea şi, chiar dacă rezultatele vor rămâne “consultative” pentru Parlament, va profita de ocazie pentru a-şi potenţa partiduleţul în principala forţă de opoziţie la actualul mamut guvernamental, care se pregăteşte să calce în picioare voinţa poporului, exprimată în 2009 şi ignorată bine-merci de oamenii lui Băsescu, în ultimii lor 3 ani de stat la butoane.

Avem candidat, avem partid… ce ne mai trebuie? Păi să schimbăm mentalitatea patriarhală a românului misogin! El şi-a dorit toată istoria lui un tătuc, nu o mămucă. În capul lui, mamele, deci femeile, sunt bune la făcut copii, îngrijit copii, pun-te masă, scoal-te masă, dereticat, vânturat şi decolbuit, hrănit orătănii, cârpit haine şi masat picioarele bărbatului venit obosit de la lucru sau de la ţiitoare. Sau, dacă e vreun parvenit postrevoluţionar, sunt utile dacă au până-n 25 de ani, picioare până-n gât şi se pot lăuda cu ele pe la party-uri sau în paginile tabloidelor. Roluri pe care biserica şi mass media, atât de importante pentru o populaţie evlavioasă şi telespectatoare ca a noastră, au avut grijă să le întărească în mentalul colectiv.

Aşa că preşedintele se apucă să le spună unor doamne care deja resping modelul tradiţional, implicându-se în afaceri, că e timpul ca o femeie să conducă România. Aşa, hodoronc-tronc. Putea începe prin a spune că e timpul ca un om decent, onest, educat, nepartizan, echilibrat, să-i ia locul. Dar nu, pe el nu-l interesează calităţile, ci genul urmaşului său. Şi, dacă nu era clar, spune pe şleau ce are de zis: Elena Udrea e pariul lui politic câştigat! Cred şi eu, e cea care îi seamănă cel mai mult! Ca de obicei, potrivită strategie a celui atât de bun la prostit proştii! De acum înainte, va poza în promotorul femeilor în societatea românească, atitudine legitimă şi lăudabilă, greu de atacat de opozanţii politici, în spatele căreia va ascunde impresionanta desfăşurare de forţe pentru a o transforma pe Duduie în prima Cosânzeană şef de stat din istoria milenară a românilor! Ceea ce n-ar fi deloc puţin lucru, chiar şi pentru Făt Frumos! Mă rog, vorba vine :)

PS. E de menţionat delicateţea prin care, arătând naţiunii (prin cămaşă) abdomenul plat, preşedintele explică şi de ce nu sunt dezirabile burţile… Ca cea a lui Cocoş, de exemplu. Ţine de educaţie, nu? :)