La prima vedere, Simon și Robyn sunt un cuplu împlinit. Le lipsește un copil, dar lucrează la asta. Dar, treptat, aflăm că lucrurile nu sunt mereu așa cum par. De parcă noi n-am ști asta :) Și apariția unui fost coleg de școală al lui Simon, plin de daruri și dornic de a deveni prietenul celor doi, dă naștere unor întrebări despre trecut la care nimeni nu pare să vrea să răspundă. Până la urmă, cât de bine îl cunoaștem pe cel de lângă noi? Cam asta ar fi dilema pe care s-a construit scenariul. Dar filmul are mai multe ingrediente interesante. Câteva întorsături de situație, puțină tensiune și ceva mister. Desigur, nu e o capodoperă, dar merită câteva ore din partea unui cinefil.
Category Archives: filme
seară de film
V-ați gândit vreodată că ați putea câștiga bani scriind biletele de adio ale sinucigașilor? Credeți c-ar fi simplu? Ei bine, asta face eroul filmului de azi. Și nu pare o treabă ușoară. În primul rând, el încearcă să îl cunoască bine pe ”client”. Știe ce-i place și ce nu, ce scriitori preferă, lucrurile care l-au bucurat, caă să poată compune o scrisoare cât mai autentică. În al doilea rând, nu încearcă să-l facă să se răzgândească. Nu știu dacă în lumea reală chiar există astfel de oameni, dar ideea acestui scenariu mi s-a părut originală. Și sigur capabilă să dea naștere unor controverse interesante. Dar filmul e mai mult unul de dragoste, pentru că personajul nostru se întâlnește cu sora unui fost client. Și lucrurile se complică foarte tare.
seară de film
Vă propun să mai facem o călătorie în timp. Poate vă doriți un altfel de film, dintr-o altă epocă, în care accentul se punea mai mult pe scenariu și pe jocul actorilor, decât pe efecte speciale. Când l-am văzut prima dată, în adolescență, am fost impresionat. Deși cred că ar fi mai potrivit să spun ”tulburat”. Nu înțelegeam cum poate cineva să facă rău oamenilor pe care-i iubește. Nu e vorbă, că nici azi nu prea pricep, dar experiența de viață m-a ajutat să-mi clarific mecanismele psihologice. Pe scurt, e vorba despre furie! Împotriva vieții, în principal, a soției care provine dintr-o clasă socială superioară, introvertită și docilă, a societății care-i ignoră calitățile și studiile, obligându-l să vândă bomboane pe stradă. De fapt, revolta lui e difuză și se împrăștie de jur împrejur, fără discernământ. În rolul principal, un Richard Burton în perioada de glorie a carierei sale, după deja două nominalizări la Oscar.
seară de film
Când ești un actor excepțional, ești credibil în orice rol. Fie că ești Doamna de Fier a Marii Britanii, fie că gătești și le faci poftă spectatorilor. Când ești Meryl Streep, adică :) Ai zice că, la cariera ei, nu ar accepta să joace într-un film care pare, la prima vedere, o comedioară ușoară despre mâncare. Chiar dacă personajul principal e o personalitate a gastronomiei americane. Și, totuși, a făcut-o și a fost recompensată cu o nouă nominalizare la Oscar. Absolut meritat, pentru că e încântătoare. O ajută mult și scenariul, scris cu mult umor. Alături de ea, pe ecran, Amy Adams, o altă actriță versatilă și talentată. Așadar, poftiți la masă… adică la film :)
seară de film
Vă invit să vedeți azi ultimul film în care a jucat Robin Williams. Și, dacă nu erați convinși că omul ăsta merita mai mult de un Oscar, veți găsi acum argumente. Mulți spun că este cel mai bun rol al său. Mie sigur mi s-a părut mult mai bun decât în Good Will Hunting. Poate și pentru că subiectul a fost mult mai sensibil, iar abordarea lui necesita nu doar o înțelegere profundă a personajului, dar și un bagaj de delicatețe umană și empatie, pe care doar marii actori îl pot scoate la suprafață. Un om, ajuns la vârsta la care privește mai mult în urmă decât înainte, trebuie să se confrunte cu el însuși, cu sentimentele și trăirile pe care le-a ținut îngropate până acum, să se accepte și să aibă curajul să se privească în oglindă. Chiar dacă asta înseamnă să-i rănească pe cei din jur și să fie nevoit s-o ia de la capăt.
seară de film
Cred că este primul film al lui Guillermo del Toro pe care l-am văzut. Așa am aflat că el este considerat un fel de maestru latin al horrorului de atmosferă, un artizan al tensiunii care crește încet, inițial fără să-ți dai seama. Și, mai ales, e adeptul peliculelor cu poveste, cu substanță, nu se bazează doar pe niște sperieturi instinctuale, determinate de vreun personaj care apare brusc în cadru și face ”bau!”. Și aici avem un scenariu pe cinste. Care, în sine, fără elementele de groază, ar putea fi fundamentul unei drame deosebite. Pe scurt, un băiat de 12 ani rămâne orfan după ce tatăl lui moare în războiul civil. Ajunge la un orfelinat unde nu-și găsește liniștea, deși cei care au grijă de el sunt oameni cumsecade, iar inerentele confruntări de început cu ceilalți băieți trec repede. Altceva îi face viața complicată.
