Rareori când te pregăteşti să te uiţi la un film despre iubire, te aştepţi la ceva mai mult decât clasicele şi simpaticele comedioare romantice sau grelele şi sfâşietoarele drame existenţiale. Ei bine, pelicula de azi nu e nici una, nici alta. Este un film profund despre ce-i uneşte pe doi oameni şi ce-i face să descopere unde e “acasă” pentru ei. De văzut şi revăzut!
Category Archives: filme
Seară de film
Am avut ceva dificultăţi în a mă acomoda cu stilul lui Tim Burton de a face film. A trebuit să fac un efort de voinţă să nu mă opresc după primele 10 minute. Şi nu mi-a părut rău. Încet, încet, povestea te prinde, fantasticul începe să te înconjoare şi metaforizarea să capete sens. Pe scurt, e vorba despre căutarea (în toate sensurile) unui tată de către fiul său. Pe lung… vizionare plăcută :)
Seară de film
Oamenii sunt, uneori, animale. Şi societatea lor are, câteodată, reguli asemănătoare unui regat al necuvântătoarelor. Nu oricine reuşeşte să scape. De cele mai multe ori, îl sfâşie chiar cei de-un neam cu el. Un film dur, fără menajamente, despre un tânăr care pare condamnat să urmeze haita.
Seară de film
O poveste care pare simplă, apoi se dovedeşte a fi complicată, pentru ca, în final, să redevină simplă. Un film despre prejudecăţi, despre adevăr şi minciună, şi despre cât de uşor pot fi confundate. Fără mari vedete în distribuţie, dar cu actori buni, cu muzică inspirat aleasă, cinematografie reuşită şi regie atentă.
Seară de film
O nouă mostră a măiestriei lui Jack Nicholson. Nu sunt un mare fan al lui dar i-am recunoscut mereu talentul. Care se vede din plin şi în acest film care te face să râzi, ca să nu te facă să plângi. Despre singurătate şi despre rostul pe lume, despre întâlniri providenţiale şi despre înstrăinări. Nu e o comedie şi nu e o tragedie. E doar o bucată de viaţă.
Seară de film
Aţi văzut vreodată un film nipon? Nu strâmbaţi din nas, că habar n-aveţi ce înseamnă. Cinematografia românească mai are câteva decenii până să reuşească o peliculă precum cea pe care v-o propun în seara asta. Un film deosebit, despre moarte şi viaţă, despre iubire şi iertare, despre Japonia modernă dar profundă. Muzică, cinematografie, regie… excepţionale. Pare un poem de la un capăt la altul. Şi-a meritat pe deplin Oscarul de cel mai bun film străin! Şi sper că vă va face şi pe voi, cum m-a făcut pe mine, să căutaţi şi alte creaţii ale cineaştilor niponi contemporani.
