nu citiţi, că vă prostiţi!

Mai ţineţi minte zicala strămoşească “cine are carte, are parte”? Uitaţi-o! Voi, cei care v-aţi născut după ’89 şi care n-aţi prea auzit-o, nu vă bateţi capul cu ea. E adevărat că nu se specifică de ce anume ai parte, dar experienţa proprie mă face să cred că e vorba de belele. Cu cât citeşti mai mult, cu atât ţi se destupă mintea şi cu atât ai mai multă nevoie de răspunsuri. Cu cât citeşti mai mult, cu atât viziunea despre lume devine mai amplă, cu atât înţelegi mai multe lucruri şi, implicit, starea de angoasă este mai accentuată.

Dar, din fericire, noile generaţii scapă, încet, încet, de asemenea pericole. Responsabilizarea, desuperficializarea, înţelegerea, cunoaşterea sunt piedici serioase în parvenirea în viaţă şi sigur duşmani declaraţi ai societăţii tabloide şi consumiste multilateral dezvoltate. Cum spuneam, aleluia, devenim o populaţie ale cărei idei sunt aproape exclusiv generate şi transmise de televiziuni şi ai cărei eroi nu mai sunt Harap Alb, D’Artagnan, Căpitanul Nemo, Robin Hood, ci florin salam şi bianca drăguşanu. Povestitorii despre oameni şi vremuri nu mai sunt Jules Verne, Dumas, Steinbeck, Hugo (şi adăugaţi voi), ci măruţă, ionescu, capatos, artene, gherghe. În loc de gânduri, trăiri, idei, emoţii, imaginaţie… avem acum chiloţi, silicoane, curvăsăraie şi parvenitism. Dar destul cu consideraţiile, să trecem la cifrele care le-au inspirat:

Institutul Român de Studii Sociale a publicat rezultatele unei cercetări privind interesul românilor pentru lectură.  50% dintre cei intervievaţi nu au citit nici măcar o carte anul acesta, în timp ce 21% au reuşit să termine una, cel mult două. Desigur, în acestea intră, probabil, volumaşele care te învaţă cum să te prefaci ca să-ţi atingi obiectivele şi cum să-i tratezi pe ceilalţi ca să-ţi mănânce din palmă. Din totalul celor care au binevoit să răspundă, 15% au citit 5 sau mai multe cărţi, iar 11% au citit 3 sau 4 cărţi. Dacă scădem din aceste procente numărul celor care “înfloresc” interesul lor pentru cuvântul tipărit (din motive despre care am  vorbit aici), rămânem nu cu puţini, ci cu înspăimântător de puţini. E adevărat că rata cea mai scăzută de necititori (32%) se înregistrează la categoria de vârstă 18-30 de ani. Probabil că aceştia au socotit şi manualele de şcoală sau facultate. Păcat, însă, că studiul nu i-a vizat şi pe cei de 8-15 ani. Sau au fost şi ei întrebaţi şi cercetătorilor le-a fost ruşine să publice rezultatele?

Nici nu ştiu dacă merită căutat un vinovat între părinţi. şcoală, televiziune sau edituri multimilionare care scot cărţi la preţuri prohibitive. Sunt toate la un loc. Nici nu ştiu dacă mai e ceva de făcut pentru a schimba situaţia. Asta ar presupune o reformare profundă a societăţii, a şcolii, a sistemului de reguli, merite şi valori care asigură reuşita în viaţă. Acum, serios, cine s-o facă? becali şi diaconescu?

Categorii: timeless, viaţa cetăţii
 
      Ţi-a plăcut?
Şi împarte cu prietenii tăi! Facebooktwitter

Vrei să fii informat rapid despre noile postări de pe blog? Simplu! Abonează-te la newsletter!
  •  

    Ai un comentariu de făcut? Be my guest!

    Nu voi aproba apariţia comentariilor nelegate de subiectul postării, fără logică, fără argumente, emanaţie a vreunui talibanism, indiferent de tabără, cu invective, indiferent de destinatar. Și, desigur, nici pe a celor care nu respectă regulile de bun-simţ, decenţă şi corectitudine, ale unei comunicări dintre oaspete (tu) şi gazdă (eu)!


    Dacă ai cont de Facebook, poți comenta în acest box. Dacă nu, ai altă opțiune mai jos:

    [fbcomments]

    Dacă nu ai cont de Facebook, folosește acest formular:

    Leave a Reply to Elena Cancel reply


    1. Faptul ca pretul cartilor este mare nu este o problema minora. Eu cand ajung intr-o librarie, ma simt ca in Mool, cand caut reduceri, ca altfel nu-mi permit sa-mi cumpar nimic. Norocul nostru ( a celor mai in varsta) este ca avem acasa cate o biblioteca, mai mica sau mai mare, dar cei tineri…sigur sunt tentati de alte lucruri care le par, sau poate chiar le sunt mai utile.
      La drept vorbind si noi uneori preferam sa fim “aici”decat sa citim o carte, dar noi am citit mult “la vremea noastra ” cand nu prea aveam alte oferteTotusi cred ca cei care nu citesc pierd mult in viata, pierd trairi si sentimente pe care nu le pot regasi niciunde. Ramane doar sa-i convingem de asta.

    2. cand ma gandesc ca citeam pe sub banca in timpul orelor, ma apuca groaza ca tineretul din ziua de azi DACA deschide macar o carte de bucate, da nici cu aia n-are ce face ca nici macar nu stie ce-i ala un aragaz

    3. Nu-ti trebuie averi ca sa-ti faci o biblioteca decenta, oricum parintii gasesc bani pentru tigari si bautura, eventual si ca sa le dea de buzunar odraslelor-loaze. Nu e vorba de partea financiara aici, sa nu exageram. Si de fapt poti sa gasesti carti pe care sa le iei cu imprumut, daca vrei neaparat sa citesti. Problema vine de la lipsa de interes pentru lectura care e cultivata in familie mai intai, completata de promovarea tuturor ideilor si mentalitatilor stupide lansate de televiziuni, prin gura specimenelor amintite in articol (dintre care cei de la marele trust, ala cu “gandeste liber” = fii tupeist, mi se par “fruntea”). Nu prea mai e nimic de facut, televiziunile rules :D.
      Si de fapt poate e mai bine asa, oricum romanele clasice (dar nu numai ele) prezinta o lume bazata pe principii, valori morale, sentimente intre oameni, cinste, onoare, binele care triumfa si altele de genul…. adica o lume disparuta. Copiii de acum, in abrutizarea lor, vor fi perfect adaptati la mediu, asa cum va fi el, desavarsit, in viitorul nu prea indepartat. Sper ca nu v-am descurajat, cred doar ca asta e realitatea.