Vestea că noul premier, mai tehnocrat decât Stolojan și Isărescu la un loc, a pus piciorul în prag și a luat de la gura bisericii pentru a da sărmanilor, a făcut înconjurul lumii, adică al rețelelor de socializare, că la ele se rezumă universul multora! Bucurie mare și cascadă de laude pe capul lui Julien, la prima tentativă de lovitură de imagine de când niște artificii bulgărești l-au propulsat la Palatul Victoria! De ce să mint, și eu am ridicat așa o sprânceană a mirare mulțumită, uite, dom’le ce cojones are trimisul lui Iohannis la Palatul Victoria. Într-o țară de-o ipocrizie religioasă cum rar există pe pământ, un ditamai șeful de guvern are curaj să închidă un pic robinetul cu care e alimentată de mulți ani o corporație națională multimiliardară. Se vede, gândeam eu, că nu e om politic și nu a învățat că 3 cruci făcute în văzul lumii și un Așa să-mi ajute D-zeu rostit de câte ori e filmat fac mai mult în ochii mirenilor decât cine știe ce competențe profesionale sau tării de caracter.
Pentru cei care nu știu despre ce e vorba: noul executiv a decis să taie din bugetul pe 2016 fondurile pentru construirea de lăcașuri de cult. Adică a răspuns, indirect (sau direct?) uneia dintre solicitările multor tineri ieșiți în stradă, ”vrem spitale, nu catedrale”. Și, pas cu pas, întâi luăm banii de la biserici, apoi îi dăm la SRI și la Administrația Prezidențială, după care, mai la anu’, când or veni și alegerile, dăm și la spitale. Între timp aflăm că bugetul pentru sănătate e cu muuult sub cei 10% ceruți de societatea civilă, dar, hei, Ponta nu mai e, deci nu mai are cine să demisioneze. Așadar, nu dăm nici la spitale, că-s mai importante cele 6 pisici de la Cotroceni. Și nu, nu e vreun eufemism.
Cum, fix în zilele astea, nu știu ce mitropolit al Ardealului și-a pus sub popoul sfânt mașină nemțească de doar vreo 63.000 de euro, normal că mulți vor fi privit cu simpatie determinarea noului prim-ministru de a folosi banii aceia în alte scopuri, de exemplu pentru ridicarea unor școli sau renovarea celor vechi, dacă tot părea președintele extrem de îngrijorat de starea lor.
Evident, Biserica fu nemulțumită. Așa că, înainte de a-i afurisi pe necredincioșii care nu înțeleg de ce vorba Domnului nu poate fi împărtășită oamenilor decât din merțane de lux și sub pulpana unei trene regale, a ieșit Patriarhul să amenințe națiunea c-o lasă fără juma de țară, cam cât ar vrea înapoi din ce i s-a luat la secularizarea făcută de Cuza Vodă. Sigur, o construcție faraonică precum Catedrala Neamului nu putea fi casă decât la un tupeu pe măsură. N-am înțeles de la Preafericit dacă vrea înapoi și robii aferenți moșiilor pierdute în secolul 19! Dar m-am gândit că ar fi o soluție bună pentru a pune capăt odată pentru totdeauna controverselor legate de finanțarea clericilor din bani publici. Să-i dăm Bisericii ce i-a luat Cuza, imediat după ce aceasta returnează statului sumele cheltuite salarii în ultimii 152 de ani și pentru construirea de biserici și mănăstiri. Desigur, însoțite de toate impozitele pe care o companie cu o asemenea avere le-ar plăti în mod firesc. A, și să nu uit, și toate taxele datorate pentru miliardele încasate fără chitanță la înmormântări, botezuri, nunți și sfințiri, cu sau fără trafalet.
Dar, din fericire, înainte ca becali să binecuvânteze națiunea (și) cu partid de popi, situația s-a liniștit în cel mai tradițional stil românesc. Tehnocrat, tehnocrat, dar știind cum e treaba cu fundul în două luntri, Cioloș l-a sunat pe Daniel și i-a spus să stea fără griji, a fost doar un exercițiu de PR, el va primi toți banii care-i sunt de trebuință. Și-n plus, chiar, pentru mărirea chenzinelor preoților. Luați, probabil, de la anulata creștere a salariului minim. Că de aia n-are nevoie nimeni. Dar de bunăvoința divină, intermediată doar din altruism de către biserică, da! Căci, altfel, cui i-ar mai reuși stratagema ”şi cu dracul în buzunar şi cu sufletul în rai”, atât de utilă în politică?