Departe de mine intenţia de a mă alătura celor care, de doi ani încoace, dar mai ales în ultimele luni, transformă orice cuvânt sau gest al vreunui liberal sau social-democrat în semnale certe că ceva nu e în regulă în mariajul lor şi că acesta e pe cale de destrămare, date fiind antecedentele româneşti în materie de alianţe, seriozitate şi consecvenţă. Dimpotrivă, mă enervează cei care provoacă fricţiuni artificiale între cei doi parteneri aflaţi la guvernare, prin exacerbarea unor diferenţe absolut fireşti în abordarea lucrurilor, răstălmăcite şi deformate în comentarii şi analize ale unor simpatizanţi ai USL.
Dar mi-a fost imposibil să nu remarc ceea ce cred eu că e mai mult decât o diferenţă de viziune asupra momentului actual, reflectată în smetia pe care, aseară, premierul Ponta a dat-o nu atât copreşedintelui său, cât tuturor celor care nu se pot desprinde din marota Traian Băsescu. “Mă uimeşte… eu stau toată ziua cu mintea la salarii. Din mesajele primite văd că tot despre Băsescu vorbim? Eu cred ca este un capitol închis.”
Se pare că Ponta a înţeles mai repede, poate obligat şi de responsabilităţile cu care se confruntă zi de zi, că a fost uşor să ajungă la putere, înfierându-l toată ziua pe TB, dar e imposibil să obţii rezultate bune în guvernare, folosind aceeaşi tactică. Dacă, din afară, era facil să dai vina pentru orice mergea prost pe cel care, practic, controla toate institiţiile statului, odată ajuns în interiorul sistemului, asumându-ţi coordonarea unei părţi importante din el, e mult mai greu să continui să înlocuieşti măsurile care se impun pentru readucerea unui echilibru în societate cu discuţii nesfârşite despre cel care a dat-o peste cap în ultimii 8 ani.
Eu cred că o foarte mare parte dintre români s-a săturat nu doar de TB ci şi de discuţiile despre el. Oricât de dezamăgiţi ar fi de faptul că acesta îşi va duce mandatul la bun sfârşit, nu vor înghiţi mult timp ca acest lucru să le fie servit ca scuză pentru eventualele eşecuri ale guvernării sau pentru absenţa unor rezultate palpabile ale schimbării de putere.
Sigur, prezenţa lui TB la Cotroceni reprezintă liantul cel mai puternic al partidelor aflate acum în fruntea bucatelor. Ea poate fi folosită pentru a scăpa de oareşce dizidenţi interni sau pentru trimiterea în Parlament a unor personaje groteşti. Poate fi prezentată ca sursă, prin interpuşii preşedintelui, a unor reacţii externe la realităţile din România (vezi cazul recent al MCV-ului). Poate fi folosită ca armă sau argument în bătălia din justiţie. Sau pentru schimbarea “alor lui” cu “ai noştri”! Dar sigur nu va putea ţine loc pentru mult timp, în discuţiile şi mesajele publice, acelor subiecte care cad în sarcina noii puteri de la Bucureşti (excutivă şi legislativă): salarii, pensii, sănătate, educaţie, infrastructură, combaterea corupţiei, siguranţă. Şi nu va putea distrage atenţia în cazul arivismului, corupţiei, hoţiilor, incompetenţei, imposturii, lipsei de decenţă sau de scrupule ale unora dintre cei noi.
Tactica ar trebui să fie mult mai subtilă pentru a fi eficientă: când iese şi spune tâmpenii sau încearcă jocuri de culise pentru a pune beţe în roate guvernării, tunurile pe el. În rest, trebuie ignorat şi tratat ca o măsea care se mişcă şi pe care, dacă n-ai fost capabil s-o scoţi dintr-o dată (sau din două) cu sfoara legată de clanţa uşii, o laşi în pace până cade singură, având grijă, însă, să ai la îndemână tratamentul necesar în cazul în care îţi mai face probleme.
Citeşte şi contra smetia!
PS. Le recomand proştilor care nu vor înţelege acest text, să le recitească pe cele din ultimul an, pentru a vedea exact care a fost şi rămâne poziţia mea faţă de TB. Ca să le fie mai simplu, iată aici, aici, aici.
***
Dacă vrei, poţi primi direct prin mail informaţii despre orice postare nouă de pe blog. Nu trebuie decât să te abonezi la newsletter (în meniul din dreapta).
E adevarat, TB e o marota. dar el ramas in fruntea tarii, “impiedica” procuratura sa-si faca datoria…pentru cei care nu au inteles, oamenii lui Basescu din sistemul juridic si Parchete, nu-i vor cerceta vreodata pe cei vinovati de jaful public din ultimii ani. Daca sunt prieteni ai lui Basescu…nu se va atinge nimeni de ei. Atunci cu dreptatea si cu furturile ce facem? asteptam pana pleaca Basescu la pensie? Chiar daca e riscant si se poate produce o criza politica, eu cred ca sa incerci sa il neutralizezi pe Basescu , pastrandu-l la Cotroceni, cu toate butoanele la indemana, e o lupta pierduta , nu pentru Ponta si Antonescu, ci pentru Romania. E necesara o ruptura dura, insa nu cred ca Ponta stie sa o pregateasca iar daca o pune in aplicare fara o pregatire riguroasa, se va intampla ca in vara. Cineva trebuie sa ia o decizie ferma si grea. Si aceea nu e coperarea cu Basescu. In nicio o luna, si Ponta si Antonescu, o sa inteleaga ca e imposibil sa poti colabora cu Basescu. Ma tem ca se va pierde mai mult decat daca s-ar pune lucrurile la punct rapid si fara crutare. Cu toate riscurile. Curajul insa le lipseste celor de la USL.
Ca sa mai scapam de basescu e necasar sa se intample la fel cum a fost cu Ceausescu: sa doreasca cei de afara asta si sa il lase din brate. Ceea ce deocamdata nu pare posibil, probabil inca mai sunt niste interese atat de mari in zona asta incat jivina de la Cotroceni e singura lor garantie de realizare a respectivelor interese. Economice, nu de alta natura.
Bine punctat, domnule Herjeu. Calul moare de drum lung iar pdl-ii de grija USL-ului. Parca n-ar avea alte griji, cum ar fi sa-si salveze pieile.
O recomandare d-lui Antonescu pentru a putea reveni in realitate- ca presedinte de partid si presedinte a Senatului ar putea sa inceapa sa destructureze ”naravurile” basiste care s-au facut din ce in ce mai simtite in PNL si nu au disparut din Parlament. Cine a fost interesat de cea ce se intimpla in cele doua entitati mentionate stie despre ce vorbesc!!!
Buna ziua,
Am vazut postarea dvs. si cunoscandu-va de la TV, m-am gandit sa va scriu. Traim o perioada de mari manipulari, iar dvs., purtatorii de opinii, jurnalistii, aaveti uneori, o mare contributie, din pacate. Vorbiti despre consecventa, dar uitati ca noi, cu totii, ne-am votat presedintele, iar daca nu l-am ales pe cel potrivit, este vina noastra si trebuie sa fim responsabili pentru aceasta.
Am constat ca jurnalistii ce sunt foarte vehementi (obedienti) sunt in general platiti. As vrea sa cred ca nu este si cazul dvs.
Dupa parerea mea ar fi prea usor ca doar o persoana, fie aceasta si presedintele, sa fie vinovata de situatia grea in care ne aflam.
Dvs. jurnalistii, ar trebui sa treziti constiintele romanilor, ca sa actioneze in spiritul valorilor lor si ale natiunii noastre (cinste, onoare, demnitate, onestitate, respect, etc).
Cred o pozitie de mijloc, in care sa ne aratati si lucrurile rele dar si cele bune, ar fi mai benefica pentru toti. Pana la urma sutem cu totii oameni si deci suntem supusi greselii.
Nu toti l-am votat pe TB. Eu n-am facut-o niciodata! Asa ca nu pot purta responsabilitatea presedintiei lui.
Nu, nu sunt platit, si orice om cu creier isi poateda seama extrem de usor de asta, citindu-mi articolele. Cand esti platit, nu te chinui sa fii echilibrat, sa cauti argumente, sa dezvolti un discurs logic. Dar la noi exista obsesia asta ca, daca cineva are alte conceptii decat ale noastre, sigur e platit de cineva sa le imprastie.
Sincer, as vrea sa vorbesc si despre lucrurile bune facute de TB, dar nu le cunosc.
Da, avem multe motive sa mergem mai departe. Mai stangaci, dar plin de bune intentii, hotarat sa nu se lase intimidat de T.B.,d-l Ponta joaca , pe muchie de cutit, un joc al naibii de greu: sa pari maleabil, ascultator si sarguincios la Bruxelles , corect, responsabil, eficient – in tara. Este o strategie care ar putea sa dea roade. Totusi, trebuie gasita modalitatea de a scapa cat mai curand de T.B., sau, cel putin, de a-i ingradi f. f. mult orice actiune defav. Romaniei.