revoluția explicată… pas cu pas

Motto: ”Guvernul meu!
Guvernul meu!
Guvernul meu!”

Premise ”istorice”: cu 10 zile înainte de tragedia din Colectiv, două evenimente fără nicio legătură, desigur!. Un fan cu eșarfă al președintelui vorbește despre soluția miraculoasă, Cioloș prim-ministru, în timp ce o pagină de facebook invită oamenii să meargă pe 1 decembrie la cea mai mare manifestație de după ’89, pentru a trimite acasă toată clasa politică. Ponta pare încă solid ancorat la Palatul Victoria, opoziția e cam resemnată cu ideea că n-o să petreacă Revelionul în fruntea bucatelor, cine să-și bată capul cu chemări la revoluție și ipotetici noi premieri?

Universul vrea altfel. Și, cu ajutorul dezinteresat al unora, face schimbări în program. Astfel: tragedia din club, morți, răniți, scene de coșmar, imensă emoție, marș al tăcerii, absența pastorilor spirituali, confuzie, se caută vinovații, fără să se știe exact care le sunt culpele. Se vorbește puțin despre lăcomia patronilor, mai mult despre corupția autorităților. Șeful sectorului în care s-a-ntâmplat totul nu-și dă demisia, în acest moment, una de onoare mai degrabă decât una din vinovăție. Corupția ucide! Tragedia capătă slogan! Miting, jos Piedone. Dar va cădea Ponta. Mulți sunt de bună-credință. Alții, nu. Rezistența Urbană, unul dintre organizatori, mărturisește a doua zi că nu știe cum s-a ajuns în fața Guvernului, cerându-i-se demisia! Cum nu știe de ce? A plagiat! Spiritele sunt încinse și se toarnă foc pe ele. Cu niște megafoane bine răspândite prin mulțime și cu manipulări bine sharuite pe internet. Restul e istorie. Când e de chemat lumea la demolat, e înghesuială mare. Cea mai mare manifestație de după ’89. Poporul a ieșit în stradă. Cu puțin efort pe net, ar putea deveni mai mulți decât spectatorii la România-Olanda. Fiecare are un motiv să dea cu târnăcopul. Probleme sunt multe printre noi, cu noi nu prea sunt. Nemulțumiri cu carul, întâi ne ocupăm de paiele din ochii celorlalți. Cu construitul e mai greu, dar, specific românesc, întâi dărâmăm, apoi ne gândim la ce punem în loc. Ponta demisionează. După ce realizează că Oprea n-o va face. Știe ce se va-ntâmpla, dacă rezistă. Cine ar plăti oalele sparte pe un euromaidan ”adhoc”? Încurajată de succesul (prea facil?), mulțimea se umflă. Deci, se poate! Ea vrea sânge, unii donează sânge. Să plece toți acasă! Și să vie alții! Care alții? Nu știm, alții! Să desființăm Parlamentul. Să conducem țara prin vot electronic popular. O mare înflăcărare patriotică sub sloganul ”să fie bine, ca să nu mai fie rău!”. Apar liderii. Nu știe nimeni ai cui sunt și de unde au apărut. Mă rog, unii au coborât direct din televizor. Se știe, însă, cine i-a chemat. Johannis, să se consulte. Strada freamătă de bucurie că e băgată în seamă. În sfârșit! Nu mai vorbește nimeni de victimele din Colectiv. Doar despre propuneri de noi vătafi ai țării. Unii pe care să nu-i știe nimeni, dar să fie competenți, cinstiți și dornici să se implice. Oamenii sunt sobri la discuții, fac treabă serioasă, reformează națiunea. Competenții caută competenți. De mâine, hai, de poimâine, nu va mai fi picior de corupt prin zonă. Iar marțienii nu ne vor mai impune conducătorii. Nimeni nu va mai arunca gunoi pe stradă, nu va mai da șpagă ca să obțină ceva, toți își vor plăti taxele și impozitele. Și nu vor mai traversa pe roșu. Ura! Mulțumită de rezultate, piața se cam golește. E timpul să treacă pe acolo și președintele. Zâmbind. Mai mulți jurnaliști și spp-iști decât popor. Ba pardon, ce, ei nu sunt din popor? Iar zâmbește. Tragedia a trecut, nu e cazul să ne cramponăm prea mult. Păcat că încă mai mor oameni. Consultările cu strada s-au încheiat. Unitate în cuget și-n simțiri: așa nu se mai poate! Dar cum? Altcumva! Oamenii sunt osteniți, democrația participativă e extenuantă. Îl lasă pe președinte să facă totul. Se joacă sceneta: hai să băgăm în seamă și partidele, înainte, desigur, să le dizolvăm, cum cere strada. A auzit cineva de Carol al II-lea? Povești, suntem democrație, ce naiba! Suspansul s-a terminat. Președintele îl numește pe Cioloș premier. UNPR e pentru! PSD dă mărunt din buze. Revoluția a învins! Viva la revolucion! Ceilalți, odihnească-se în pace!

PS. Aștept să văd fețele liberalilor când își vor da seama, în sfârșit, că ”guvernul meu, guvernul meu, guvernul meu” nu-i implica și pe ei! Doar pe el!

Categorii: viaţa cetăţii
 
      Ţi-a plăcut?
Şi împarte cu prietenii tăi! Facebooktwitter

Vrei să fii informat rapid despre noile postări de pe blog? Simplu! Abonează-te la newsletter!
  •  

    Ai un comentariu de făcut? Be my guest!

    Nu voi aproba apariţia comentariilor nelegate de subiectul postării, fără logică, fără argumente, emanaţie a vreunui talibanism, indiferent de tabără, cu invective, indiferent de destinatar. Și, desigur, nici pe a celor care nu respectă regulile de bun-simţ, decenţă şi corectitudine, ale unei comunicări dintre oaspete (tu) şi gazdă (eu)!


    Dacă ai cont de Facebook, poți comenta în acest box. Dacă nu, ai altă opțiune mai jos:

    [fbcomments]

    Dacă nu ai cont de Facebook, folosește acest formular:


    1. Teoria spune că mulțimea de oameni — gloata mai bine spus–, văzută în abstract ca un organism, are o inteligență extrem de scăzută.

      Practica îmi spune că indivizii din piață, cu toate ifosele lor de superiori, sunt la fel de tâmpiți ca gloata pe care o formează. Este suficient să analizezi rațional opiniile manifestate de indivizii din piață să estimezi unde este nivelul gândirii acestor „elite”.

      Dilema mare este… Ce ne facem cu superiorii ăștia care și-au luat țara înapoi? Pe ăștia cine îi educă? Și mai mult de atât, cum poți educa pe cineva care se crede superior și care manifestă autosuficiență în gândire?

      Că dacă îi lăsăm pe seama Facebookului… se duce de râpă toată țara asta…