perle de la fraţii noştri francezi

Ca să nu mai zică nimeni că atentez la orgoliul naţional al românilor, prezentând infamele perle de la bac, produse de speranţele acestei ţări, dar care, de fapt, sunt clocite în laboratoarele top secret ale duşmanilor gurii de rai, am decis să arăt că se-ntâmplă şi la case mai mari. Mai precis, la francezi, nişte unii cu o civilizaţie ceva mai răsărită ca a noastră şi care au dat culturii universale puţin mai mulţi corifei. Desigur, asta doar pentru că, în tot acest timp, noi, românii, n-aveam vreme de asemenea farafastâcuri, stând de strajă la porţile Europei şi nelăsându-i pe turci şi tătari să tulbure liniştea creativă a  vestului continentului. Cel puţin aşa am învăţat eu la istorie :)

Iată, aşadar, câteva din creaţiile minţilor liceenilor din Hexagon! Adevărul e că ei trebuie să şi le chinuie ceva mai mult, neavând alternativa şpăgii pentru a trece peste examenul de bacalaureat.

– Deviza Franţei este: libertate, egalitate, fecunditate!

– În timpul războiului rece s-au confruntat doouă blocuri: unul cald, Statele Unite, cu Florida şi plajele ei, şi Rusia, cu imensitatea ei de gheaţă din Siberia.

– Un medicament conţine un principiu, denumit activ, şi câteva elemente excitante

– Atomul a fost descoperit în Savoia.

– Un octogenar este o formă geometrică cu 8 laturi.

– Un plebiscit este o boală a plebei.

– NATO este un vânt care suflă în regiunile din sud-vest.

– Electronii merg oriunde doresc ei, de aceea vorbim de electroni liberi.

– Nu ştim exact cât a durat Războiul de 100 de ani. Noi credem că în jur de 50 de ani!

– Un cerc este o line cu formă rotundă.

– Un an-lumină este cantitatea de energie pe care o consumă un om pentru a se ilumina.

– Freud a scris foarte mult despre sexul său.

– Este foarte dificil să găseşti începutul unui cerc.

– O linie poate fi perpendiculară, dreaptă, paralelă, curbă. Dar nu ea e cea care decide.

– Evenimentele din ’68 s-au produs pentru că oamenii nu mai voiau să facă război, ci dragoste.

– Spermatozoizii au o coadă ca o cârmă pentru a se putea îndrepta spre ovulul cel mai drăguţ.

– La întrebarea “Poţi fi educat pentru a aprecia o operă de artă?”, un tânăr a răspuns: Când văd o imagine cu o fată frumosă, care are tot ce-i trebuie, n-am nevoie de cineva să-mi explice că ăia sunt sâni sau ăla e fund…

sursa: Liberation

*

Gata, că apoi o să ni se pară perlele liceenilor noştri nişte pansee filosofice :) Dacă, totuşi, vreţi să le citiţi şi pe acestea, încercaţi aici, aici şi aici.

Categorii: diverse
 
      Ţi-a plăcut?
Şi împarte cu prietenii tăi! Facebooktwitter

Vrei să fii informat rapid despre noile postări de pe blog? Simplu! Abonează-te la newsletter!
  •  

    Ai un comentariu de făcut? Be my guest!

    Nu voi aproba apariţia comentariilor nelegate de subiectul postării, fără logică, fără argumente, emanaţie a vreunui talibanism, indiferent de tabără, cu invective, indiferent de destinatar. Și, desigur, nici pe a celor care nu respectă regulile de bun-simţ, decenţă şi corectitudine, ale unei comunicări dintre oaspete (tu) şi gazdă (eu)!


    Dacă ai cont de Facebook, poți comenta în acest box. Dacă nu, ai altă opțiune mai jos:

    [fbcomments]

    Dacă nu ai cont de Facebook, folosește acest formular:


    1. Eu aveam impresia ca perlele de la bac sunt inventii ale jurnalistilor. Adica nu-mi da prin cap ce profesori vin cu perlele, cine le centralizeaza… ma rog, circuitul perlelor in natura.

        1. Bun, sa zicem ca nu’s inventii. Incerc totusi sa-mi imaginez cum se duce jurnalistul la profesori; ce-i intreaba? Spuneti-ne niste perle de la BAC?
          Apropo de perlele de mai sus, intrebare de BAC-ul frantuzesc (pentru raspunsurile “perloase”)- Ce este acela un octogenar? De cate feluri poate fi o linie?

          1. Nici nu e nevoie sa mearga jurnalistul la profesor. Sunt multi dascali care au astfel de colectii proprii… din amuyament, sau ca amintire…
            iar intrebarile respective erau legate de o materie multidisciplinara, din cate am inteles…