metode simple de mărit haosul din învăţământ

Pentru că şcoala românească a ajuns pe cele mai înalte culmi de calitate şi eficienţă, s-a gândit cineva de prin ministerul tutelar să desăvârşească procesul, printr-un nou regulament. Perfect, exact de asta era nevoie, m-am gândit eu, ca să pună puţină ordine în debandada din învăţământ, unde unii se fac că predau şi alţii că învaţă, iar la bac… scapă cine poate, dând vina unii pe alţii.

Şi, probabil, pentru a mai scăpa de tarele sistemului şi a mai diminua efectele acestora, s-au strâns cele mai luminate minţi şi au întors pe toate părţile ce nu merge şi ce ar trebui făcut. Şi rezultatul e remarcabil! Adică iese în evidenţă. Adică îţi stă mintea’n loc, admirându-l!

O idee minunată, dacă n-ar fi imposibil de pus în practică, e cea cu amendarea părinţilor ai căror copii nu binevoiesc să treacă pe la şcoală. Ba, mai mult, punerea lor la muncă în folosul comunităţii! Adică să fie trataţi ca nişte infractori. Ceea ce, în principiu, nici nu e departe de adevăr. Să nu te intereseze soarta celui pe care l-ai adus pe lume fără să-l întrebi e mai grav decât să parchezi fără să plăteşti sau să furi un pachet de biscuiţi dintr-un magazin.

Evident că şcoala nu poate da amenzi unor cetăţeni. Sigur că întoarcerea la sistemul comunist, în care omul muncii primea la serviciu înştiinţare despre absenţele sau abaterile copilului, ar naşte un cor de zbierete ale celor care n-au procreat ca să fie deranjaţi toată ziua-bună-ziua cu detalii despre ce fac sau nu fac odraslele. În fond, de asta plătesc ei impozite, ca să-i ia şcoala de pe capul lor şi să-i transforme în nişte oameni mai responsabili decât cei pe care-i văd prin casă.  Eu zic aşa cum am mai zis. Nu toţi sunt făcuţi pentru învăţat şi nu toţi ar trebui să termine inutil 12 clase. Dacă mămica şi tăticu nu au grijă ca podoaba lor să ajungă la ore şi să pună mâna pe carte ca să treacă anul, să-l ia acasă şi să se spele pe cap cu el. S-ar putea să funcţioneze mai bine decât o amendă.

Dar cireaşa de pe colivă… pardon, era ceva cu tort, parcă… e prevederea potrivit căreia părinţii pot contesta orice notă dată de un profesor, iar acesta e obligat să o justifice în faţa lor şi a elevului! Vă daţi seama ce-o să iasă? Fiecare dascăl va sta la şcoală 5-6 ore, ca să predea, şi alte 10, ca să explice nemulţumiţilor de ce a considerat că o lucrare merită 8. Sau 4. Şi cum suntem o naţie de victime, care ne plângem constant de cum ne vor alţii răul, ne subapreciază şi ne obligă să facem ce nu ne place, profesorii vor fi nevoiţi fie să dea 10 tuturor, fie să renunţe la a mai nota pe cineva, ca să fie toată lumea fericită. Ca să nu mai spun că nu văd cum o să demonstreze unui părinte că ce a scris infantul într-o lucrare e prea puţin pentru a lua 5. Totul va deveni, de fapt, un circ sinistru, o negociere ca la piaţă, în care nimeni nu va fi mulţumit. Poate doar directorul care va putea să se prefacă un mic Solomon, dând dreptate, evident,celor care îi pot aduce mai multe foloase.

E, de data asta, chiar cred că învăţământul va fi reformat şi la anu’ vom sărbători cu toţii prima generaţie din care lipsesc agramaţii şi inculţii, cu o viziune manelistico-telenovelistică despre lume, prin urmare, prima cu promovabilitate deplină la bac şi capacitate!

Categorii: timeless, viaţa cetăţii
 
      Ţi-a plăcut?
Şi împarte cu prietenii tăi! Facebooktwitter

Vrei să fii informat rapid despre noile postări de pe blog? Simplu! Abonează-te la newsletter!
  •  

    Ai un comentariu de făcut? Be my guest!

    Nu voi aproba apariţia comentariilor nelegate de subiectul postării, fără logică, fără argumente, emanaţie a vreunui talibanism, indiferent de tabără, cu invective, indiferent de destinatar. Și, desigur, nici pe a celor care nu respectă regulile de bun-simţ, decenţă şi corectitudine, ale unei comunicări dintre oaspete (tu) şi gazdă (eu)!


    Dacă ai cont de Facebook, poți comenta în acest box. Dacă nu, ai altă opțiune mai jos:

    [fbcomments]

    Dacă nu ai cont de Facebook, folosește acest formular:

    Leave a Reply to numeobligatoriu Cancel reply


    1. Prevedere noua, meteahna veche. Mama e invatatoare, am asistat la scene penibile:
      telefon acasa la 22.30 – ” doamna, plange copilul, i-ati dat suficient, el e destept” ,
      parinti dupa ore, in pauze sau mai rau in timpul orelor, unii fluturand vreun test jumatate albastru, jumatate rosu – “merita mai mult”,
      ” nu asa trebuie sa predati, am vazut eu pe youtube un video unde zice ca..” – la sedintele cu parintii,
      “amenintari” de genul ” sa stiti ca il mut de la anu´” – asta mai ales la sfarsit de an cand, stupoare si disgust, nu toti iau premiul I chiar de-s in clasa a doua.
      Nervi de otel, rabdare si/sau distocalm, dragi dascali!

        1. Adevarat, dar era destul cat sa-ti strice ziua si sa te intrebi pe cine sa te apuci sa educi mai intai, parintii ori copiii.
          Speram ca urmatoarea prevedere sa nu fie despre drepturile de a injura dascalul sau de a-l convinge “civilizat” prin intermediul a doua perechi de palme cum a-si faca treaba la catedra.
          O seara frumoasa sa aveti! :)

      1. Asta cu parintii contestatari si profesorii trasi la raspundere…ma lesina, de ras!! Ce comedie vom trai, habar n-aveti!

      2. La asta ne-a adus “democratia”!!! Eu una, invatatoare sa fi fost, la un telefon, apel telefonic dupa orice ora rezonabila si de bun simt…n-as fi raspuns!! Nici daca se umplea youtube-ul cu mine, sau despre mine!!!