BAU! Femeia cu barbă, românii şi flăcările gheenei. Ptiu, drace!

Ce război în Ucraina? Ce foamete în Africa? Ce derapaje constituţionale ale imundului? Românii au o nouă megapreocupare: femeia cu barbă! Ce spectacol grandios pus la punct până la cel mai mic detaliu de cei de la Copenhaga? Ce melodii, unele mai reuşite decât 90% dintre prostiile difuzate la nesfârşit de radiourile noastre? Ce sentiment de comuniune cu milioanele de europeni care priveau în acelaşi timp unul dintre simbolurile unităţii-diversităţii culturale continentale? Femeia cu barbă! Văleu, muică… Ptiu, ptiu, ptiu!

Anul trecut, unii au fost mândri cu Ouatul nostru, că era român, şi intră în fişa postului de mioritic să susţinem din vorbe orice provine de pe-aici, mai ales dacă n-are capră. Şi-apoi, el n-avea niciun mesaj de transmis, nici un “statement” de făcut. Doar circ. Din acela ieftin şi vulgar, care place tot românului iubitor de gonflabile, scandaluri ţigăneşti şi împărţiri de moşteniri între urmaşi de “celebrităţi”. Aşa că trimiterea lui la Eurovision n-a făcut nici pe departe atâtea valuri ca prezenţa pe scena daneză a travestitului austriac. Dar ce spun eu valuri? Isterii groteşti ale acestei populaţii tolerante şi sufletiste (cum ne-au învăţat pe noi legendele autoapreciative) s-au revărasat în marele ocean al internetului. De la scenarii despre forţe oculte care vor să distrugă fundamentul societăţii, celula ei de bază, familia, până la demonizarea Uniunii Europene, atee şi depravate. De la glumiţe despre politicieni români până la nostalgii după transexuali autohtoni, mai puţin dotaţi vocali, dar mai grobieni şi vulgari. De la miştocăreala cu care românii înlocuiesc mai mereu umorul până la trivialităţi agresive şi chemări la uciderea infidelilor! De toate a văzut facebookul. Mai puţin păreri decente şi echilibrate. Din astea nu prea avem, că nu ne trebuie.

Am rămas la nivelul de ev mediu, în care ţăranii mergeau la bâlci să vadă femeia cu trei sâni sau bărbatul de 2 metri jumate. Ne punem mâna la gură şi îl invocăm pe dzeu sau scuipăm printre dinţi într-o parte, ca să îndepărtăm ghinionul pe care ni l-ar aduce chiar şi privitul la asemenea măscări nefireşti. Spre deosebire de curvele şi curvarii noştri, beţivanii noştri, cocalarii noştri, hoţii noştri, personaje mult mai demne de atenţia şi respectul nostru dăruite cu orele diverselor programe teve care îi promovează.

Prea puţini au remarcat că fetişcandrul (aşa cum haios i-a spus Anca Florea) a avut voce. Chiar bună. Că melodia a fost peste media celor înscrise în concurs. Pentru mine, nu chiar pentru primul loc, dar… Şi aproape nimeni n-a catadicsit să meargă dincolo de aparenţe şi să se gândească la mesajul transmis. Dincolo de rolul pe care-l joacă artistul Thomas. Sintetizat nu doar de barba pictată, ci şi de numele de scenă ales, un amestec de prostituată latină şi cârnat teutonic. Şi care i-a adus o oarecare notorietate în ţara natală. Oricât de straniu ar părea, cred că ideea era să vedem dacă suntem capabili să auzim muzica şi să uităm de aspectul cântăreţului. Să ne verificăm nu toleranţa, ci capacitatea de a trece dincolo de formă, oricât de nepotrivită ar fi aceasta cu preconcepţiile sedimentate în noi de religie şi tradiţie. Să-i acceptăm pe oameni pentru ceea ce au bun în ei, pentru ceea ce fac pentru ceilalţi, pentru frumosul pe care îl dăruiesc, şi nu să-i condamnăm la dispreţul nostru şi la flăcările Gheenei pentru superficiale şi neimportante diferenţe. Să găsim punţi între noi şi ceilalţi, intermediate de muzică, şi nu motive de a ne simţi superiori şi satisfăcuţi în intoleranţele noastre autodistructive.

Şi, înainte de a mă înjura, vă invit să reascultaţi melodia, dar cu ochii închişi! Poate aşa veţi înţelege!

Categorii: timeless, viaţa cetăţii
 
      Ţi-a plăcut?
Şi împarte cu prietenii tăi! Facebooktwitter

Vrei să fii informat rapid despre noile postări de pe blog? Simplu! Abonează-te la newsletter!
  •  

    Ai un comentariu de făcut? Be my guest!

    Nu voi aproba apariţia comentariilor nelegate de subiectul postării, fără logică, fără argumente, emanaţie a vreunui talibanism, indiferent de tabără, cu invective, indiferent de destinatar. Și, desigur, nici pe a celor care nu respectă regulile de bun-simţ, decenţă şi corectitudine, ale unei comunicări dintre oaspete (tu) şi gazdă (eu)!


    Dacă ai cont de Facebook, poți comenta în acest box. Dacă nu, ai altă opțiune mai jos:

    [fbcomments]

    Dacă nu ai cont de Facebook, folosește acest formular:

    Leave a Reply to Catalin D Cancel reply


    1. Scuze!
      N-am vazut festivalul, n-am ascultat decat piesa noastra (pe net) si putin din cea a tipului-tipa cu barba. Nu-mi spune nimic nici el, nici rochia, nici melodia.
      Nu vreau sa vad un videoclip cu ochii inchisi. Sa vad un video cu ochii inchisi? Daca postai melodia in format mp3…era altceva. Festivalul acesta nu mai este muzical. Are prea multe alte conotatii. Tipul-tipa nu este decat un tanar care se da si el grozav ca e homo ( Mare lucru! Asa l-a lasat Dumnezeu pe pamant. Nu este nici un merit, nici o vina.) si a castigat pentru ca asa s-a vrut, nu pentru ca ar fi el o grozavie. Se doreste un impact asupra unor populatii … Ma rog!
      In ceea ce ne priveste, ma bucur ca suntem mai “inapoiati” si aratam ca nu ne place. Asta ne-ar mai lipsi, sa fim extaziati cand vedem un homosexual pe scena jucand propriul rol, nu pe cel al Coanei Chirita.
      Nu am nimic impotriva orientarii sexuale a nimanui, dar mi se pare ridicol sa te mandresti cu putinta ta de a te exprima sexual intr-un fel sau altfel. E ridicol si degradant.
      Eu ascult foarte des muzica si vizionez videoclipurile lui Freddie Mercury si Queen. Ii iubesc pentru muzica lor.

      1. Am citit comentariile de mai sus in care se vad exprimari ale unei diversitati ce trebuie sa caracterizeze intr-adevar omenirea pentru ca oamenii sa poata coexista. Deci e bine ca in zilele noastre ne putem exprima liber opiniile. Suntem totusi cam departe de stadiul de civilizatie la care trebuia sa ajungem dupa atatia ani de la Revolutia din ’89 si tot departe si de stadiul de civilizatie al Europei la care aspiram. Din pacate am citit aici si am retinut termeni ca “gena defecta” (desi sunt sigur ca atunci cand cea care a postat vorbeste despre diabet – de exemplu, nu spune ca aceasta boala s-ar datora tot unei gene defecte) ; “exhibitionism” (desi, la fel, cel care a postat nu l-ar deranja probabil sa vada pe o banca in parc un cuplu hetero lingandu-se sau facand sex) ; “bun simt” utilizat aici nepotrivit pentru un lucru ce tine de dorinta de a te exprima liber, in timp ce se petrec atatea lucruri lipsite de bun simt in “democratia” pe care o traim zilnic …. asa ca am remarcat tendinta specific romaneasca de a fi autosuficienti ca si “dreptul”, pe care ni-l insusim si pe care nu ni l-a dat nimeni, de a ne judeca aproapele. Trist e ca emit judecati de valoare tocmai acei care se pretind traditionalisti, religiosi, conservatori, etc si care sunt paraleli cu principiile declarate. Dar….sa-i lasam sa se exprime. Dupa acest comentariu la comentarii sa-mi exprim si eu parerea referitoare la aceasta Conchita (care totusi vrea sa ramana barbat din moment ce nu a renuntat la sexul cu care s-a nascut). Melodia a avut si mesaj, si scena l-a ajutat sa obtina un maximum de efect prin lumini, puncte de filmare, etc, iar felul in care arata era prelucrat temeinic ca si vocea. Eu nu voi invita pe nimeni sa il ascute cu ochii inchisi, ba din contra, sa deschida cat mai larg ochii si pe cei ai sufletului in special, caci a fost un moment complet oferit cu multa truda de catre artist. In comentariile de mai sus am remarcat parerea unui barbat “adevarat” care ii cerea mai multa discretie artistului, in timp ce din alta parere se subintelegea ca ar trebui sa isi ascunda aceasta “problema personala”. Nu inteleg de ce sa o ascunda ? Cati ani inca de acum incolo pana se va obisnui majoritatea cu ideea ca dintotdeauna au existat si astfel de oameni ? Dincolo de tot ceea ce pot gandi mintile inchistate in propria lor neputinta, limite si temeri, cred ca ar trebui sa nu ne oripilam, ci sa vedem munca pe care acest om a depus-o pentru acel moment de spectacol si drumul parcurs pana la a dobandi asemenea voce. A… si mai lasati-ma cu texte dintr-astea ca Eurovisionul e un joc geopolitic, caci devine astfel doar atunci cand nu exista o piesa buna. Pe acest om l-au votat oameni din toata Europa doar pentru ca ……. LE-AU PLACUT. Da, pana la urma asta conteaza : sa le placa europenilor ceea ce se intampla pe acea scena, deci motivatia afectiva e cea care dicteaza intr-un show. De ce spun tocmai femeile ca nu au fost miscate de acel moment, tocmai ele care se “aranjeaza” cu atata patos in oglinda ? Pur si simplu cred ca e deja vorba de o gelozie. Sa arati ca barbat intr-un fel in care multe femei nu reusesc sa arate – asta ar fi o adevarata problema pentru majoritatea femeilor. Nu va grabiti sa negati acest lucru. O doamna dr mi-a spus ca femeile nu se aranjeaza niciodata pentru a placea barbatilor, ci pentru …… rivalele lor. Pentru cei care inca mai carcotesc am o veste buna si pentru ei : credeti-ma au venit vremurile in care trebuie sa va schimbati si voi viziunile asupra vietii si filosofiile de viata. In realitate nu aveti de ce sa va temeti daca ii veti educa pe copii (generatia de maine, nu ?) mult mai bine decat o faceti acum. …… intr-un spectacol in aer liber organizat pentru aceasta Conchita dupa intoarcerea de la Eurovision am vazut ca in acea piata erau si copii care aveau desenate barbi pe fata. Deci ?… Temeti-va doar de lipsa educatiei oferita copiilor caci ea va naste monstruozitati de oameni mult mai fioroase decat un homosexual care se imbraca in rochie cand canta. La final am pastrat o intrebare pentru cei care citesc aceste comentarii : ATI VAZUT CAT DE FERICIT ERA CAND A CANTAT LA FINAL DIN NOU CANTECUL ? Cred ca pana la urma asta conteaza in viata : cum reusesti sa-ti gasesti fericirea, iar el se pare ca pentru asta traieste – pentru a canta. Canta bine melodii destul de grele si va mai canta cu siguranta. Daca astfel si-a aflat fericirea, credeti ca doar un om “sigur bolnav” are dreptul la fericire? ….. cat am vrea, (si suntem destul de multi , nu ?), sa ne gasim un drum in viata care sa ne aduca fericire noua celor care ducem o viata anosta si acceptam sa fim doar niste rotite ale unui mecanism care se invarte zilnic. Haideti sa facem ceva frumos cu vietile noastre, ceva care sa ne faca sa ne simtim altfel, ceva pentru care sa traim si prin care sa ne definim pe noi de ceilalti si sa incepem acest lucru cu alti ochi, cu alta ratiune, cu alta inima. Am putea aduce astfel Raiul pe plaiurile noastre si toti europenii s-ar muta la noi. Nu am mai fi nevoiti sa plecam noi de acasa sa ne simtim bine la ei.

    2. Nu gust socul cu orice pret iar prestatia conchitului – in – rochie mi s-a parut mai grandioasa decat ii merita melodia. Nici votul nu mi-a placut, s-a votat politic si pe vechile imperii si sfere de influenta. Nu pricep de ce trebuie sa castige doar socantul si ciudatenia. Mi-aduc aminte de ABBA cu Waterloo si vad cat a decazut, cat de jos a alunecat Eurovisionul la capitolul “calitatea melodiilor”. Si nici Ouatul nostru de anul trecut nu m-a impresionat, canta de parca-l strangea cineva de galci. Sa fiti sanatosi, cei care va extaziati dupa acest spectacol-kitch si concurentii lui, eu prefer altceva – si sa nu incepeti iar cu agresivitatea. Nu e taliban cel care respinge o ciudatenie, e taliban cel care-si impune ciudatenia pe toate posturile de radio si tv si ma agreseaza zilnic cu gustul lui. Resping dictatura minoritatii si discriminarea pozitiva, prefer normalitatea si bunul simt.

      1. dictatura minoritatii ? imi plac la nebunie aceste opinii cu iz de sentinte, mai ales emise din postura superioara de “majoritar”. aia care se uita cu scarba in jos la “minoritari”, cam cum se uitau acum cateva sute de ani la vrajitoare sau la oameni cu cocoasa. din pacate pare-mi-se ca respingi si logica. sau poate ne explici la fel de superior cum sta treaba cu dictatura minoritatii. in acest caz desigur.